***

 #poempentruinsomniaci 

Amintire 

de Gabriela Melinescu

El s-a luptat cu mine, eu m-am luptat cu el.

Am nesocotit noi odihna pământului.

Alții eram, alții suntem acum

Cuvintele mele smerite spun:

nu te mai văd pe nicăieri, luptătorule,

de parcă nici n-ai existat atunci,

de parcă gâtul nu mi-ai fi secerat în fugă…

Vrăjite cântece îmi umplu urechile,

un călăreț a omorât un balaur ai cărui dinți albi

ca semințele de soi le-a spulberat în pământ;

au răsărit din dinții lui oștiri cu sulițe și scuturi.

Mintea mea nu s-a vindecat: odinioară zâmbeam fericită.

Mă întorceam spre tine, pământule,

pe care sunau sprintene bătălii.

Aflu: balaurul pe luptător nu-l poate înghiți

din pricina armelor sale.

#haimanaleliterare