$$$

 Într-o zi Napoleon deghizându-se în simplu om s-a dus într-un sat. Plimbându-se prin sat observă doi tineri – ambii aveau lipsă câte un picior. Curios, se apropie și întreabă:

– Amandoi sunteți așa de tineri, ce s-a întâmplat cu voi?

– Noi am pierdut picioarele luptând pentru Napoleon.

Napoleon, gândindu-se un pic, îi întreabă:

– Spuneți-mi vă rog, care este pentru voi cea mai mare dorință?

– Dacă aș avea 2000 de franci, aș fi asigurat toată viața – spune primul.

– Iar eu aș vrea ca înainte de a muri să petrec o noapte cu Josefina, soția lui Napoleon.

Napoleon le-a urat toate cele bune și aplecat. A doua zi în respectivul sat, apar jandarmii, îi găsesc pe cei doi tineri și sub convoi îi transportă la Paris, în fața împăratului. Primului, Napoleon i-a dat jumătate de milion de franci, spunându-i: ”Du-te și trăiește fericit până la moarte”. Pe cel de-al doilea, Napoleon la invitat la cină și l-a servit cu 20 de feluri de mâncare și 20 de feluri de deserturi – toate din dovleac. Oaspetele a mâncat un fel, al doilea, al treilea, dar mai mult nu putea. Atunci Napoleon îl întreabă:

– Dar tu de ce nu mănânci? Eu te-am invitat la cină, iar tu trebuie să mănânci tot ceea cu ce eu te servesc.

– Dar – se împotrivește tânărul – chiar dacă toate felurile de mâncare și desert au forme și aranjamente diferite gustul la toate e de dovleac.

– Eu special te-am servit numai cu dovleac, ca si tu să înțelegi că, fix așa e și cu femeile, tânărul meu prieten.