$$$

 Exercițiul care a schimbat o clasă.

La finalul unei ore, profesorul a dat o temă neobișnuită:

„Continuați fraza: Aș vrea ca profesorul meu să știe că…”

La început, copiii au râs.

Unii au scris repede, alții au glumit.

Părea o joacă.

Dar când bilețelele au fost citite, în sala de clasă s-a oprit zarva.

Nimeni nu se mai foia, nimeni nu mai râdea.

Pe un bilet scria:

„Aș vrea să știi că tata e plecat de mult și nu știu dacă se mai întoarce.”

Pe altul:

„Aș vrea să știi că nu-mi fac temele pentru că acasă se ceartă toți și nu am unde să învăț.”

Apoi au urmat altele, fiecare mai greu decât precedentul:

„Aș vrea să știi că mă ocup de frații mei și uneori adorm la școală pentru că sunt prea obosit.”

„Aș vrea să știi că vii la mine, mă pupi pe frunte și mă simt și eu iubit.”

„Aș vrea să știi că îmi e rușine cu părinții mei și nu vreau să vină la ședințe.”

„Aș vrea să știi că nu am bani pentru tot ce cumpără ceilalți copii și mă prefac că nu mi-e poftă.”

„Aș vrea să știi că mi-e frică de serile în care mama plânge.”

„Aș vrea să știi că acasă nu mă ascultă nimeni, dar tu o faci.”

„Aș vrea să știi că parfumul tău îmi aduce aminte de ceva frumos.”

Când ultimul bilet a fost citit, în clasă nu mai exista zgomot.

Doar respirații tăcute și câteva lacrimi șterse rapid cu mâneca.

În acea oră nu s-a predat nicio lecție.

Și totuși s-a învățat ceva uriaș.

Copiii au realizat că, lângă ei, la aceeași bancă, stă cineva care duce o povară.

Unul flămând, altul speriat, altul fără tată, altul fără îmbrățișări.

Din ziua aceea s-au schimbat lucruri.

Nu prin reguli, nu prin sancțiuni.

Ci prin înțelegere.

Au început să împartă mâncarea fără să-i roage nimeni.

Să ridice mâna pentru a apăra un coleg, nu pentru a-l răni.

Să vorbească mai încet.

Să râdă mai puțin de alții și mai mult cu ei.

Pentru că, odată ce afli povestea cuiva, e greu să rămâi indiferent.

Nu ai nevoie de manuale pentru a învăța bunătatea.

Uneori e suficient să întrebi: „Ce ți-ai dori să știu despre tine?”

Fiecare copil, chiar și cel obraznic, gălăgios, neatent sau retras, are un motiv. Are o rană. Are o poveste.

Și uneori, singura lecție care contează este aceasta:

Fii om!Ascultă.!Vezi!Înțelege!💔

Tradus și adaptat #ABCDar