Spioni faimoși care au vândut Uniunii Sovietice secrete de stat din SUA
În timpul Războiului Rece, pe teritoriul SUA acționau sute de spioni sovietici, cu toții având o singură misiune: „distrugerea marelui dușman al URSS”. Deși nu s-a soldat cu o confruntare armată, rivalitatea dintre SUA și Uniunea Sovietică a fost marcată de tensiuni, suspiciuni și paranoia.
Lupta dintre cei doi giganți mondiali s-a dat mai mereu prin războaie în țări terțe sau în culise, în enigmatica lume a spionajului.
Rusia fura informații din SUA încă din anii ’20
Când vorbim despre spioni sovietici care au lucrat în Statele Unite, gândul ni se îndreaptă, în mod firesc, către Războiul Rece. Cu toate acestea, rușii au început operațiuni de spionaj în SUA încă din anii ’20.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, paranoia tot mai mare a lui Iosif Stalin l-a determinat pe liderul sovietic să infiltreze un număr semnificativ de spioni sovietici în Statele Unite.
Scopul lor? Să afle tot ce se putea despre programele americane de creare a bombei atomice.
Moartea din cauza surmenajului: cum cresc orele suplimentare riscul de deces
1. John Walker a fost ofițer în Marina SUA și a făcut parte din Flota de Submarine cu Rachete Balistice. Datorită funcției sale, în anii ‘60, Walker avea acces la documente secrete.
Încartiruit la Charleston, Carolina de Sud, și având nevoie de bani, Walker și-a deschis și o mică afacere: un bar, numit Bamboo Shack. Însă cheltuielile cu deschiderea barului, iar apoi încasările mici pe care le avea l-au împins pe Walker într-o groapă financiară.
Problemele cu banii, dublate de alcoolismul soției sale, l-au făcut să vândă informații secrete Uniunii Sovietice. Așa a ajuns Walker să facă parte din armata de spioni sovietici de pe teritoriul SUA.
Walker le vindea rușilor tot ce apuca: coduri radio, planuri utilizate de forțele armate, dar și informații cu privire la coordonatele flotei americane. La o lună după ce Walker a vândut primul material sovieticilor, Coreea de Nord a capturat USS Pueblo, un vas de supraveghere al marinei americane.
Mai târziu, Walker l-a recrutat pe Jerry Whitworth, care avea să ajungă șef peste secția de sonare și care avea acces la și mai multe materiale secrete. Whitworth și fiul său, Michael, precum și fratele lui Whitworth, Arthur, au devenit și ei parte din rețeaua de spioni sovietici.
După ce s-a retras din marină, Whitworth a lucrat ca detectiv particular, dar a continuat, prin fiul său și fratele său mai mare, să obțină și să vândă informații clasificate sovieticilor.
Până la urmă, sfârșitul operațiunilor lui Walker a fost cauzat de fosta sa soție, Barbara. După mai multe încercări de a contacta FBI-ul, în 1984 a reușit, în sfârșit, să-i convingă pe agenți că soțul ei desfășura activități de spionaj.
În schimbul acestor informații, Barbara a primit imunitate. Cercul de spioni sovietici recrutați de Walker a compromis grav capacitatea Marinei Statelor Unite de a comunica în siguranță cu propriile submarine și de a depista submersibilele sovietice în timpul Războiului Rece.
Se estimează că Walker a obținut peste un milion de dolari de la sovietici în schimbul materialelor secrete, de-a lungul anilor. A fost condamnat la trei sentințe de închisoare pe viață, plus 40 de ani pentru spionaj. Jerry Whitworth a primit o sentință de 365 de ani de închisoare.
2. Alger Hiss, un comunist în guvern
Guvernul american a fost, la rândul lui, împânzit de spioni sovietici. Deși implicarea sa nu a fost niciodată dovedită oficial, potrivit istoricilor, Alger Hiss a furnizat informații secrete Uniunii Sovietice.
Suspiciunile au planat asupra lui foarte mult timp, însă sistemul de justiție american nu a reușit să-i dovedească vinovăția. În timp ce lucra pentru guvern, Hiss a fost acuzat că era membru al Partidului Comunist, dar a negat cu tărie toate acuzațiile.
Mai mult, Hiss l-a dat în judecată pe acuzatorul lui, Whittaker Chambers, pentru defăimare. Chambers a adus probe care arătau că Hiss lucrase ca spion sovietic.
Potrivit lui Chambers, Alger Hiss fusese implicat într-o misiune de obținere de informații referitoare la armele nucleare americane. Mai multe surse independente l-au indicat pe Hiss ca fiind un membru activ al Grupului Ware, o organizație de spioni sovietici cunoscuți că activau în SUA și Canada.
Mai mult, informațiile adunate de FBI indicau în mod clar că Alger Hiss (care lucra la Departamentul de Stat) era un comunist influent.
În pofida acestor informații, Hiss nu a fost niciodată pus sub acuzare, iar apoi fapta s-a prescris.
3. William Fisher, spionul dat de gol de o monedă
spioni sovietici
Activitatea grupurilor de spioni sovietici de pe teritoriul SUA s-a concentrat în mare parte pe obținerea de informații despre programul nuclear american. Un alt spion care a avut această misiune a fost William Fisher (Rudolf Ivanovici Abel), ofițer KGB.
Acesta a folosit multiple identități pentru a înființa un cerc de spioni în Statele Unite. Abil și priceput, în câțiva ani, Fisher a pus bazele unei rețele de spionaj extinse. Aceasta era sprijinită îndeaproape de ofițeri KGB, atât din Moscova, cât și din SUA.
Fisher a comunicat cu Moscova folosind metode dintre cele mai inedite. Pentru a trimite mesaje codate, folosea monede americane false, goale pe dinăuntru, în care plasa mesaje microscopice.
Deoarece nu trezeau suspiciuni, monedele puteau fi scoase din țară foarte ușor. Însă tocmai acest truc ingenios i-a adus sfârșitul lui Fisher.
Din greșeală, agentul sovietic a plătit cu o astfel de monedă unui băiat care vindea ziare. Moneda s-a deschis când băiatul a scăpat-o jos, iar microfilmul pe care îl conținea a ajuns în curând în mâinile FBI-ului.
În următorii patru ani, cei de la FBI s-au străduit să descifreze informațiile codate de pe microfilm, precum și originea monedei. În mai 1957, Reino Haihanen, un agent KGB căruia i se ordonase să se întoarcă la Moscova, a trădat și a dezvăluit FBI-ului semnificația mesajului.
Fisher este reținut de agenți americani de securitate.
Tot Haihanen a dezvăluit implicarea lui Fisher în activitățile de spionaj. Prin urmare, Fisher a fost arestat, judecat și condamnat la 30 de ani de închisoare.
Ulterior, a fost folosit ca monedă de schimb pentru pilotul american Francis Gary Powers, capturat de sovietici. După întoarcerea sa la Moscova, fostul spion a devenit lector.
A murit în 1971, fără ca FBI-ul să reușească să aresteze vreun alt membru al rețelei pe care o crease.
4
„Soții nucleari” Julius și Ethel Rosenberg
Soții Julius și Ethel Rosenberg au fost cetățeni americani aflați în centrul unui cerc de spioni înființat, în mare parte, de Julius. Cuplul oferea informații sovieticilor cu privire la cercetarea și dezvoltarea armelor atomice americane.
De asemenea, cei doi au obținut ilegal și au transmis sovieticilor informații despre alte proiecte de apărare americane avansate. Acestea includeau dezvoltarea de motoare cu reacție pentru avioane, sisteme de sonare pentru submarine și sisteme radar.
Rețeaua pe care au dezvoltat-o îi includea pe David Greenglass (fratele lui Ethel), Harry Gold și Klaus Fuchs. Acesta din urmă a fost un om de știință german care a lucrat în programul britanic de dezvoltare a bombei atomice, înainte să se alăture proiectului american Manhattan, la Los Alamos.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Fuchs a transmis informații clasificate soților Rosenberg, care le dădeau mai departe sovieticilor. Când Harry Truman l-a informat pe Stalin, în 1945, că Statele Unite au dezvoltat o armă cu o putere de distrugere nemaiîntâlnită, americanii au observat că liderul sovietic Stalin nu era deloc surprins sau îngrijorat.
Faptul că Stalin știa despre existența bombei atomice era, cel mai probabil, rezultatul acțiunii grupului Rosenberg. Când Al Doilea Război Mondial s-a sfârșit, doar Statele Unite aveau bomba atomică, însă sovieticii au detonat o bombă de test în 1949, spre totala uimire a oficialilor și oamenilor de știință americani.
Investigațiile l-au identificat pe Fuchs drept sursa care fura materialul secret și îl transmitea sovieticilor. Nu după mult timp, rolurile de spioni ale lui Julius și Ethel au devenit cunoscute autorităților.
După condamnarea și executarea soților Rosenberg pe scaunul electric, în 1953, a început o campanie care continuă și astăzi, condusă în mare parte de cei doi fii ai lor. Aceștia încearcă să dovedească nevinovăția părinților lor, susținând că au fost victime ale valului de paranoia Războiului Rece.
Publicarea de documente secrete din fosta Uniune Sovietică a revelat activitățile lor de spionaj de lungă durată împotriva Statelor Unite. Julius acționa ca un curier și dădea informațiile clasificate altor agenți sovietici.
El s-a ocupat cu recrutarea majorității membrilor rețelei care furau informațiile secrete, în timp ce Ethel oferea sfaturi și ghidare. De asemenea, Ethel încasa banii de la sovietici în numele cuplului, ca plată pentru serviciile de spionaj.
5. Aldrich Ames
Aldrich Ames este unul dintre cei mai celebri spioni sovietici care au acționat pe teritoriul SUA. Specialist în contraspionaj al serviciului american de informații, Ames a lucrat ca spion dublu pentru URSS, iar mai târziu pentru Federația Rusă.
A fost cel mai prolific spion sovietic din SUA, reușind să compromită numeroși agenți americani. Surprinzător este faptul că Ames nu a fost recrutat, ci el însuși și-a oferit serviciile sovieticilor.
Din dorința de a câștiga bani ca să-și plătească imensele datorii pe care le acumulase, din 1985 Ames a transmis Uniunii Sovietice secrete din interiorul CIA.
De-a lungul anilor, a reușit să compromită un număr mare de agenți americani, care fie au dispărut, fie au sfârșit în închisorile sovietice.
Din cauza cheltuielilor prea mari pe care le avea, Ames a atras în cele din urmă atenția CIA, care a început să-l supravegheze. După ce a fost surprins vizitând de mai multe ori ambasada sovietică, Ames a fost arestat, iar ulterior a fost condamnat la închisoare pe viață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu