$$$

 Ama – Femeile care se scufundă fără echipament în apele reci ale Japoniei pentru a culege perle de peste 2000 de ani!

În Japonia există o profesie antică numită "Ama" - femei scufundătoare care culeg perle, alge și fructe de mare fără echipament modern. Această tradiție datează de peste 2000 de ani, și deși numărul lor a scăzut dramatic, există încă Ama active care se scufundă în apele reci folosind doar un costum simplu și tehnici de respirație transmise din generație în generație.

În Japonia, pe coastele accidentate ale peninsulei Ise și ale prefecturilor Mie și Shima, există o profesie ancestrală și fascinantă, aproape dispărută, dar păstrată de câteva femei curajoase: Ama – scufundătoarele tradiționale care își dedică viața colectării de perle, alge marine și fructe de mare, fără a folosi echipament modern.

Această tradiție uimitoare datează de peste 2.000 de ani, fiind una dintre cele mai vechi meserii din Japonia. Pe vremuri, Ama erau respectate și chiar venerate pentru abilitățile lor de supraviețuire în apă, iar în multe zone, ele erau considerate simboluri ale prosperității și purității oceanului. Deși numărul lor a scăzut dramatic în ultimele decenii, mai există și astăzi câteva sute de femei care încă practică această meserie în mod tradițional, păstrând ritualurile și tehnicile transmise din generație în generație.

1. Cine sunt Ama? Tradiția femeilor-sirene din Japonia

Ama (海女), în traducere „femeia mării”, sunt scufundătoare care se aventurează în apele reci ale Pacificului fără a folosi butelii de oxigen sau echipament modern, bazându-se doar pe forța fizică, tehnici speciale de respirație și o conexiune profundă cu natura.

✔️ Majoritatea Ama sunt femei în vârstă, multe având între 60 și 80 de ani, dar continuând să se scufunde zilnic.

✔️ Cea mai în vârstă Ama activă avea peste 90 de ani și încă se scufunda în fiecare dimineață!

✔️ Profesia a fost practicată și de bărbați în trecut, dar femeile au devenit mai numeroase datorită rezistenței lor mai mari la frig, având un strat natural de grăsime subcutanată care le protejează de temperaturile scăzute.

Se spune că Ama pot rămâne sub apă până la un minut și jumătate la o singură scufundare și se pot scufunda chiar și de 50-100 de ori pe zi, uneori atingând adâncimi de 10-20 de metri în căutarea perlelor rare, a scoicilor, a aricilor de mare și a algelor comestibile.

2. Tehnici de respirație și adaptare la mediu

Un aspect unic al tradiției Ama este utilizarea unui sunet specific de respirație, numit „Isobue” (磯笛 – „fluieratul mării”).

🎶 După fiecare scufundare, Ama emit un sunet lung și melodios, similar unui fluierat blând. Acest sunet nu este doar o metodă de relaxare a plămânilor după expunerea la presiunea apei, ci și un ritual simbolic, menit să calmeze oceanul și să aducă noroc.

🌊 Scufundarea fără echipament necesită o tehnică perfectă. Ama folosesc mișcări lente și precise pentru a economisi oxigen, iar corpul lor a dezvoltat o rezistență naturală la temperaturile reci ale oceanului.

3. Cum se îmbracă și cum își desfășoară activitatea?

Spre deosebire de scafandrii moderni, Ama nu folosesc costume de neopren. Tradițional, ele purtau doar un fundoshi (un fel de chiloți tradiționali japonezi) și o bandană albă pe cap, simbol al purității și protecției spirituale.

⚪ În prezent, multe Ama poartă costume albe din bumbac, deoarece se crede că albul sperie rechinii.

🔪 Ele poartă mereu un cuțit special legat de talie, folosit pentru a desprinde scoicile și algele de pe stânci.

🧺 Își transportă prada într-un coș plutitor din bambus, pe care îl leagă de talie cu o funie, pentru a avea mâinile libere.

După fiecare sesiune de scufundări, Ama se întorc la huttele tradiționale, mici colibe unde își usucă hainele, se încălzesc la foc și spun povești despre ocean, transmițând mai departe secretele și miturile acestei meserii vechi de milenii.

4. De ce sunt pe cale de dispariție?

Deși tradiția Ama a fost extrem de importantă pentru economia Japoniei și a inspirat chiar și povești mitologice despre „sirenele nipone”, meseria lor este pe cale de dispariție.

❌ Numărul scufundătoarelor Ama a scăzut dramatic în ultimul secol. În anii 1950, existau peste 17.000 de Ama active. Astăzi, mai sunt doar aproximativ 600, iar majoritatea au peste 60 de ani.

❌ Industrializarea pescuitului și recoltarea perlelor prin metode artificiale au redus cererea pentru Ama.

❌ Tinerii nu mai doresc să practice această meserie, considerând-o prea dificilă și periculoasă.

5. Turism și renașterea tradiției Ama

În ultimele decenii, autoritățile japoneze au început să promoveze tradiția Ama ca atracție turistică, încercând să păstreze acest meșteșug unic.

🏯 În orașul Toba, prefectura Mie, turiștii pot asista la demonstrații live ale Ama, unde femeile scufundătoare își prezintă tehnicile în fața vizitatorilor.

🐚 Restaurantele locale servesc fructe de mare proaspăt culese de Ama, oferind o experiență culinară autentică.

🎎 Unele festivaluri japoneze includ ceremonii și parade dedicate Ama, pentru a menține vie această tradiție.

Concluzie – Ultimele femei ale oceanului

Ama sunt mult mai mult decât niște simple scufundătoare. Ele reprezintă un simbol al curajului, al conexiunii cu natura și al perseverenței. De-a lungul a peste 2.000 de ani, aceste femei au sfidat frigul, adâncurile și trecerea timpului, menținând un meșteșug sacru care definește o parte importantă a culturii japoneze.

Deși lumea modernă a redus numărul lor drastic, Ama rămân o moștenire vie a Japoniei, iar fiecare scufundare pe care o fac este o călătorie în trecut, într-o epocă în care omul și oceanul trăiau în echilibru perfect.

🌊 Cât timp va mai dăinui această tradiție? Nimeni nu știe. Dar cât timp vor exista Ama, vor exista și povești despre sirenele reale ale Japoniei.