$$$

 CASTELE-N SPANIA

Alexandru MACEDONSKI

                    Lui Cincinat Pavelescu

De-ar vrea norocul să-mi zâmbească

Şi să câştig la loterie,

Aş duce-o viaţă-mpărătească,

Ascuns să nu mai mă găsească

În timpi de ani, fiinţă vie.

N-aş vrea să am măriri deşerte,

N-am nici-o sete de renume,

Aş înălţa mereu concerte

La adăpost de griji şi certe,

La adăpost de om şi lume.

În colţ tăcut de vreo Sahară,

Castel aş pune să-mi zidească,

Şi scuturat de-orice povară,

Aş ridica spre ceruri scară,

De-ar vrea norocul să-mi zâmbească.

Ca-n basme masa mi s-ar pune

Şi s-ar deşterne tot ca-n basme,

Bucatele cele mai bune

Ar apărea ca prin minune

Pe tăvi aduse de fantasme.

Prin vase de-aur şi prin cupe

De cornalină şi agată,

De silfi uşori, gentile trupe,

Ar tot turna zburând în grupe

O ambrozie delicată.

De pe-o terasă înflorită

Privirea mea s-ar pierde-n cale

Sub frunzătura-nchipuită

De soare vesel strălucită

Şi scânteind de portocale.

Fântâni de ape săritoare,

Ar răcori-o-n orice clipă

Cu picături nălucitoare

Ce-n urmă-n limpede izvoare

S-ar scurge leneş sau în pripă.

Iar împrejur de-acea grădină

Nimic, nimic decât pustie...

Pustia de nisipuri plină

Precum e cerul de lumină, --

De-aş câştiga la loterie.

Dar viaţa în singurătate

Mi s-ar urî şi ea la vreme

Şi mi-aş clădi atunci palate

Pe lângă ţărmuri populate

De-ale amorului poeme.

Pe lângă Neapol am de ştire,

Că e un cuib între verdeaţă,

Eu l-am văzut în părăsire

Ş-am fost cuprins l-acea privire

De melancolica-i dulceaţă.

Acolo corpul mi l-aş duce,...

Ruina trage la ruină... --

Aş vrea ca moartea să m-apuce

Purtându-mi viaţa ca o cruce

Pe-un ţărm frumos de mare lină.

Dar câştigând la loterie,

M-aş face ca şi alţii poate,

Şi preschimbat prin avuţie

N-aş mai căta o vizunie,

Ci aş voi să gust din toate.

Atuncea poate-n gând mi-ar trece

Să ţin în lume tren şi casă,

Să am bufoni cu tivge sece

În contul căror se petrece

Şi paraziţi să am la masă.

Să treier podul în trăsură,

Să-mi râd de suferinţe grele,

Iubindu-mi singura făptură,

Pentru stomac şi pentru gură

Să fie ţinta vieţii mele.

Oh! simt, oh! simt că avuţia

Pe om îl face rău să fie,

De-mi cântă-n suflet poezia,

Să cânte-o face sărăcia... --

N-am câştigat la loterie.