$$$

 INTROSPECȚIE DE PRIMĂVARĂ – DEFINIȚIA UNUI OM ÎN CĂLĂTORIE

Sunt Mihail. Și asta înseamnă multe lucruri. Înseamnă un om în căutare, un suflet care înțelege că viața nu este o simplă trecere, ci o călătorie cu sens. O călătorie care nu începe și nu se termină în mine, ci care se extinde spre ceilalți, pentru că fără ceilalți, nu aș putea exista cu adevărat. Nu sunt aici să umplu un loc, nu sunt aici să trăiesc doar pentru mine. Sunt aici pentru că am ales să fiu, conștient de faptul că fiecare pas, fiecare decizie, fiecare cuvânt pe care îl rostesc poate schimba ceva în lume, chiar și într-un mod infim.

Nu mă definesc prin putere, dar am puterea de a rămâne neclintit în valorile mele. Nu mă definesc prin superioritate, pentru că nu vreau să fiu mai presus de nimeni – vreau doar să fiu un om pe care ceilalți îl pot privi și regăsi, nu ca pe un ideal, ci ca pe un tovarăș de drum. Mă definesc prin ceea ce fac, prin ceea ce dăruiesc, prin ceea ce simt, prin felul în care sunt capabil să mă ridic deasupra slăbiciunilor mele și să aleg, în fiecare zi, să fiu mai bun, să fiu prezent, să fiu un om care lasă ceva în urma sa.

CE MĂ DEFINEȘTE CU ADEVĂRAT?

Mă definește credința că nu suntem singuri, că nimeni nu trebuie să rămână pierdut în tăcerea lui, că nimeni nu trebuie să se simtă fără sprijin. Mă definește forța de a sta drept în fața furtunilor, pentru că am înțeles că nu contează de câte ori cazi, ci de câte ori te ridici. Mă definește cuvântul dat, pentru că atunci când spun că sunt aici, sunt cu adevărat, și nimic nu mă va face să mă abat de la această promisiune.

Mă definește dorința de a lumina acolo unde este întuneric. Nu sunt un salvator, nu sunt un erou, dar dacă pot fi o scânteie în viața cuiva, o licărire de speranță, un umăr pe care cineva să-și poată odihni greutățile, atunci înseamnă că nu am trăit în zadar.

Mă definește simplificarea. Nu sunt omul măștilor, al jocurilor, al aparențelor. Sunt omul care preferă adevărul, oricât de dureros ar fi, în locul unei minciuni comode. Sunt omul care va fi acolo, indiferent de cât de greu e drumul. Sunt omul care dăruiește fără să aștepte nimic în schimb. Sunt omul care înțelege că a fi puternic nu înseamnă a nu cădea, ci a nu renunța niciodată la a te ridica.

Și pentru că aleg în fiecare zi să fiu acest om, am înțeles că viața nu înseamnă doar să acaparezi, să strângi pentru tine, să te închizi într-o carapace și să lași lumea să treacă pe lângă tine. Nu.

Cât de mult din ceea ce suntem este pentru noi și cât este pentru ceilalți?

Ce alegem să facem cu timpul care ne este dat? Alegem să trăim doar pentru noi, în egoism, străduindu-ne să acumulăm lucruri, validare, succes, uitând că nimic din toate astea nu rămâne, sau alegem să lăsăm ceva bun în urmă?

O vorbă bună. O mână întinsă. O povață venită din inimă. O faptă care să facă lumea unui om un pic mai luminoasă.

Suntem aici unii pentru alții. Suntem oglinzi unii altora, lecții vii, frați de călătorie în același univers.

Și când toată vâltoarea vieții trece, când liniștea se așază peste noi și rămân doar faptele, ce va rămâne în urmă?

Eu nu știu cum va arăta viitorul, dar știu un lucru: voi continua să aleg să fiu aici. Pentru că așa am ales să fiu. Și nu mă schimb.

Tema zilei: „Cine suntem, cu adevărat, și pentru cine trăim?”

— Mihail.