$$$

 ...Mircea Eliade ..

Născut într-o zi de 13 martie 1907 la Bucureşti fiul lui Gheorghe (leremia)și al Jeanei.

Familia acestuia se trăgea dintr-un neam de răzeşi moldoveni din Ținutul Covurlui ..

După terminarea învăţământului primar la școala de pe strada Mântuleasa, Eliade a fost elev al Colegiului Spiru Haret fiind coleg printre alții și cu Constantin Noica și Barbu Brezianu.

A fost interesat de ştiinţele naturii, de chimie și, de ocultism și a scris piese scurte pe subiecte entomologice.

Ignorând insistențele tatălui, care era îngrijorat de faptul că-și pereclitează vederea slabă, Eliade citește cu pasiune Honoré de Balzac, nuvelele lui Giovanni Papini şi studiile social-antropologice ale lui James George Frazer,pentru care a învăţat italiana şi engleza şi, în particular persana şi ebraica.

A fost interesat de filosofie și a studiat lucrările lui Vasile Conta, Marcus Aurelius şi Epictet,..iar în paralel citește lucrări de istorie, în special pe Nicolae lorga şi B.P Hasdeu.

Eliade a constituit pentru multe generații de-a rândul o adevărată încântare...

Romanul său "Maitreyi"este considerat de exegeți un „roman al autenticităţii", existând 3 niveluri ale scriiturii:

• jurnalul naratorului, care povesteşte evenimentele legate de viața sa din India, de Dasgupta şi Maitreyi;

• însemnările ulterioare făcute de narator, infirmând sau confirmând primele impresii;

• confesiunea făcută de narator după ce acțiunea s-a consumat.

Demn de menționat este faptul că prototipul personajului principal al cărții a trăit cu adevărat, până în 1990, în ţara Vedelor și a Upaniṣadelor. Aceasta era fiica lui Surendranath Dasgupta, un filosof indian, şi se numea Maitreyi Devi.

Tânărul Mircea Eliade avea, când a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, și avea să devină o cunoscută poetă indiană.

După ani....Maitreyi se simte datoare, totuși, să spună și ea povestea lor,

aşa că, în 1974, apare romanul "Dragostea nu moare", roman care se bucură de succes și este premiat, în 1976, de Academia Națională Indiană de Literatură.

În anii aceia și în societatea indiană, este remarcabilă sinceritatea şi curajul cu care descrie sentimentele puternice care au însufleţit-o pe adolescenta de atunci.

Din roman reiese clar că iubirea ei nu a murit. Se spune că uneori, în dragoste, unul iubește și celălalt se lasă iubit.

...În 1993, după moartea lui Mircea Eliade, versiunea engleză a romanului a fost publicată de University of Chicago Press cu titlul "Bengal Nigths" (Nopti bengaleze), iar în 1994 au apărut împreună, la aceeași editură, cele două romane.

Fiecare îşi spune povestea.

Un impresionant duet al iubirii.