$$$

 M-ai întrebat străine , cum e la mine-n ţară,

Când se topesc nămeţii, când râurile curg

Și păsări călătoare, vestesc că-i primăvară

Și fin, covorul ierbii se-așează peste crâng !

Tu nici nu știi străine, ce magică-ncântare,

Să vezi, de sub zăpadă, cum crește-un ghiocel!

Pădurea-nmugurită sub razele de soare

Și nici o zi cu alta, nu par a fi la fel!

În martie străine, simbol de primăvară,

Bătrâni, copii și tineri, din fire împletesc,

Renașterea naturii cuprinsă-n mărţișoare,

Pe care-n prima zi, cu drag, le dăruiesc!

Iau albul din speranţă și-l răsucesc în fire

Și roșul îl culeg din sânge voinicesc,

Își împletesc speranţa, curajul,cu iubire,

Venirea primăverii, astfel, sărbătoresc!

Pădurea primenită, în strai de sărbătoare,

Răsună în concerte de tril de păsărele,

Văzduhu-ntreg se umple de miros și culoare!

Așa era din vremea, copilăriei mele!

Tu nu știi ce emoţii, când se întorc cocorii, 

Când rândunica, vine, sub streașină, la cuib

Așa e primăvara, aceștia-s vestitorii

Și de aceste lucruri, îmi este dor....și plâng!

Liliana Smerea Vacaru