$$$

 

Nu mai știm...

Nu mai știm ce-nseamnă Dragoste nici har,

Răscoliți de patimi, stăpâniți de ură,

Omenirea toată e un furnicar,

Între două clipe, câtă-alergătură

De la tot ce este, după tot ce nu-i,

Alergarea asta cât e de deșartă!

Nu își mai suportă Omul umbra lui,

Nu își mai suportă numele ce-l poartă.

Căutând într-una peste tot ca luzii

Și tot mai departe de-adevărul sfânt

Alergăm bezmetici după dulci iluzii,

Nu mai știm ce-nseamnă viața pe pământ!

......................................................................................

Câteodată-mi vine să mă-ntreb și eu,

Gândurile-acestea cine le trimite,

Cât ne mai îndură bunul Dumnezeu,

Biată colonie oarbă de termite?

Nu-i liniște...

Nu-i liniște, Doamne, liniște nu-i,

Se ceartă flămânzii cu cei prea sătui,

Se ceartă bolnavii cu cei sănătoși,

Părinții se ceartă pentru strămoși,

Se ceartă copiii pentru averi,

Ziua de azi cu ziua de ieri,

Cine-i mai vrednic, cine-i mai tare;

Prin piețele vremii și la altare

Ateii-între ei și creștinii se ceartă,

Pe toți certăreții din lume îi iartă,

Pune în sufletul nostru, Părinte,

Dragostea sfântă între cuvinte,

Alungă vederea ochilor noștri,

Cea zilnică, plină de monștri,

Aprinde lumina, fără de pată

Din întunericul nostru îngropată.

Astâmpără-i gurii setea și ura,

Dă-ne, în toate, de-a pururi măsura!

Nu-i liniște, Doamne, nici n-o să fie

Până în clipa cea mai târzie...

Nicolae Nicoară-Horia

Tânguirea Maicii Domnului

Pictură: Mariana Petruța