***

 CUM A DEVENIT REGE FERDINAND

Nici un rege nu a venit la domnie în condiţii mai vitrege. Europa era răvăşită de un razboi devastator. Ferdinand a depus jurămîntul in Camera Deputatilor a doua zi după moartea regelui Carol,la 28 septembrie 1914 . Regina Maria in “ Povestea vieţii mele“ îşi aminteşte : “ În acea dimineaţă devenisem, soţul meu şi cu mine, regele şi regina unui popor care începuse să ne iubească, încetul cu încetul, rege şi regină în clipa cînd Europa întreagă ardea în flăcări ce dogoreau toate graniţele noastre….Stam amîndoi în picioare în mijlocul Camerei Deputaţilor. Noul rege îşi depunea jurămîntul în faţa poporului său ; plin de toate nădejdile supuşilor săi, sta în faţa lor, pe pragul unei vieţi noi…”

Anii neutralităţii 1914-16 sunt anii de mari frămîntări. Trei tabere se confruntau : partizanii neutralităţii, cu partizanii aderării la Tripla Alianţă şi cei ai Antantei. O fac în Parlament, în presă, pe stradă, în întruniri şi manifestaţii.

Ionel IC Brătianu nu participă la aceste dispute. Se înconjoară de tăcere şi mister.Are nevoie de a păstra secretul atitudinii sale pentru negocierile pe care le poartă. Sorţii războiului sunt schimbători.Victoria înclină cînd spre Antanta, cînd spre Tripla Alianţa. Pe fronturile de vest şi de est marile bătălii se succed. Milioane de oameni se înfruntă în cea mai mare încleştare de forţe văzută vreodată. Măcelul este pe măsură. Europa este brăzdată de tranşee şi sîrmă ghimpata, scotocita de exploziile obuzelor.

Regele Ferdinand, Ionel IC Brătianu, Barbu Ştirbey, regina Maria urmăresc cu încordare teatrele de operaţii şi cîntăresc prudenţi şansele noastre. Regatul României dorea realizarea unirii tuturor românilor într-un singur stat. Prudenţa maximă era însă obligatorie. Orice aventură putea să duca la distrugerea statului roman şi a tot ce se realizase în timpul lui Carol l.

Condiţia ieşirii din neutralitate cerută de Ionel IC Brătianu a fost ca regatul României să primească la tratatul de pace Ardealul, Banatul şi Bucovina. Comportamentul Rusiei din 1877-78 îl făcea extrem de atent. În plus Occidentalii nu se arătau interesati de sud-estul Europei, mai ales după ce expediţia anglo-franceză la Gallipoli în 1915 a eşuat. În primăvara anului 1916 presiunea germană în Franţa a crescut enorm. Era esenţial ca o parte din trupele Puterilor centrale să fie scoase de pe acest front. Intrarea Romaniai în război ar fi obligat pe Germania să trimita trupe aici. Situaţia se complica pentru că Bulgaria, din octombrie 1915, se raliase Puteriloser centrale. O expediţie românească în Transilvania, urmată de un atac inamic la Dunăre, putea să se întoarcă într-o catastrofă militară. România nu avea resurse să lupte pe doua fronturi. Brătianu cîntărind riscurile a cerut Antantei să lanseze o ofensiva împotriva AutroUngariei în ferdinand1Galiţia, care să apere graniţa de nord. A cerut trimiterea de trupe ruseşti care să apere Dobrogea de un atac bulgaro-turc şi o expediţie franco-britanica la Salonic care sa blocheze trupele bulgare.

În iunie 1916 generalul rus Brusilov a lansat o mare ofensivă în Galiţia. Brătianu crede ca acum este momentul cel mai bun pentru a ieşi din neutralitate. Dacă se întîrzia prea mult, şi Puterile centrale ar fi fost înfrînte, România, fară să participe la război, nu putea să ceară nimic mai la încheierea păcii. Franţa, Anglia şi Rusia au cerut Guvernului român să se hotărască. La începutul lunii august Ionel IC Brătianu şi reprezentanţii diplomatici ai Antantei la Bucureşti semnează acorduri politice şi militare care prevăd intrarea României în război în două săptămîni.Consiliul de coroană de la Sinaia aprobă tratatele.