***

 Când sufletu-ți zvâcnește-a rai

În jur e-atâta zarvă din vocile amare 

Tu ai în suflet raiul ce alții nu îl au

Și ești un iertător, căci Dumnezeu e mare

Îi rogi să fie blânzi când ei măreți se dau.

Trei sferturi sufletu' e-n rai și raiul e în suflet 

De știi s-asculți durerea și să o înțelegi,

Căci viața e icoană, e taină de profet

Când Dumnezeu apare și nu ai cum să-l negi. 

Cobori de pe pământ și te ridici la cer

Acolo rugăciunea ajunge să te vindeci,

Cu fruntea îți faci cruce, cu ochii înspre cer

Și te vei depărta de gândurile reci.

Dar ce să faci cu mâna care ți se întinde?

Când ochii tăi așteaptă o simplă mângâiere,

Iar sufletu-n tăcere de rai ți se aprinde 

Simțind că poți cu gândul să vindeci o durere.

Nu-ți lăuda nicicând un bine de îl faci

De vrei să fii egal, fii milostiv, nu rău 

Un bine e primit când l-ai făcut și taci 

Căci vei primi răsplată chiar de la Dumnezeu.

Iubirea-i vindecarea, nu facerea de bine

Și numai prin iubire poți totul să îl dai

Privește către alții să te cunoști pe tine

Și fă la tine-n suflet din fapte bune... rai.

Iuliana Cozma