Se frâng în mine dimineți de vară,
Și nimeni nu m-așteaptă să apar ;
Se frâng în mine toate,-a câta oară?
Și visele mă îmbrățișează ,doar......
Secundele rămân încremenite
Ca-ntr-un tablou uitat pe-un colț de cer,
Deși la mine-au fost bine-venite
Mă învelesc in straie reci,de ger....
S-au scuturat salcâmii prea devreme
Și albul lor l-am îngropat cu sârg ,
Florea de tei,să-mi ningă ,iar se teme
Și lacrimile-mi dau ,din nou,in pârg....
Mă tem de florile de iasomie
Că-mi înfloresc în nopțile târzii ;
Cu-al lor parfum,secundele-mi îmbie
Să ma-nveleasca-n dor ,când tu nu vii.....
Și-n așteptări ma-mbrac precum sihaștri,
Singurătăți îmi plâng pe la ferești
Au plâns și plâng și azi doi ochi caprui
Că nu-ți mai sunt și iarna tu îmi ești .....
(Violetta Petre)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu