MARGARETA, FLOARE RARĂ...🤍
Legendă
"Simbol al simplității, prospețimii și purității, margaretele sunt un adevarat compliment adus frumuseții.
In creștinism, margareta este considerată a fi floarea Sfintei MARIA MAGDALENA, fiind numită și "MAGDALENA" sau "FLOAREA INOCENȚEI". In secolul al XV, margareta devine în iconografie și un simbol al inocenței copilului IISUS.
Margaretele sunt și stelele pământului. Se spune că, cu multe milioane de ani în urmă, stelele trăiau pe pământ. Într-o noapte însa, din motive neștiute, stelele au disparut pentru a aparea mai apoi pe bolta cerească. In locul lor au aparut margarete, considerate de atunci ca fiind stele ale pământului.
O altă legendă ne povestește despre o prea frumoasă prințesa, pe nume MARGARETA. Fata, de o sensibilitate și un farmec aparte, încă de la naștere a fost promisă ca soție pentru Impăratul Florilor. Timpul trecea, și fata devenea pe zi pe trecea tot mai frumoasă. Pe la vârsta de 16 ani, MARGARETA întâlneste și se îndragostește de un print nespus de atrăgator și vitez. Dar împotriva dragostei lor, erau și părinții și destinul. Și pentru a lupta împotriva acestuia cei doi plănuiesc să fugă împreuna și să se căsătoarescă. Doar astfel putea scăpa de promisiunea făcută. Impăratul FLORILOR află însă toată tărășenia și îl provoacă pe prinț la duel. Cei doi se bat în sabii și în paloșe 3 zile și 3 nopți și în final, prințul este ucis. Speriată și îndurerată, MARGARETA fuge în munți, Imparatul FLORILOR fiind însă pe urmele ei. Văzând ca nu are scăpare, MARGARETA se roagă, plângând, ca mai bine sa moara decât să se căsătorească cu cel ce-i ucisese iubitul. Ruga îi este ascultată și MARGARETA moare, iar lacrimile-i devin șirag de perle. Indurerat și conștient de greșeala făcută, Imparatul FLORILOR o transforma pe MARGARETA într-o floare albă, pentru că aceasta să poată trăi veșnic fără ca cineva să o poată atinge.
MARGARETA a rămas de atunci simbolul puterii destinului, dar și a dragostei."🤍
Web
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu