Pe Valea Vaserului din Maramureș mai circulă și astăzi un tren cu aburi vechi de aproape un secol - una dintre ultimele căi ferate forestiere funcționale din întreaga Europă.
În inima Maramureșului, în orașul Vișeu de Sus, începe una dintre cele mai pitorești și mai neobișnuite călătorii din România.
Mocănița de pe Valea Vaserului. Un tren cu aburi cu ecartament îngust, care străbate o vale sălbatică și împădurită din Munții Maramureșului. Plus una dintre ultimele căi ferate forestiere active din Europa.
Trenul pornește din Vișeu de Sus și urcă pe Valea Vaserului - o vale spectaculoasă, sălbatică, aflată în Parcul Natural Munții Maramureșului. Plus traversează unele dintre cele mai frumoase peisaje montane ale României.
Pentru un călător modern care se urcă în vagoanele Mocăniței și aude șuieratul locomotivei cu aburi, experiența este o adevărată întoarcere în timp - în atmosfera începutului de secol XX.
Mocănița este un tren cu ecartament îngust care folosește drept combustibil presiunea aburului. Plus locomotivele alimentate cu lemn și apă, exact ca acum o sută de ani.
Maramureșul este definit de două cuvinte - lemn și apă. Istoria, tradiția și viața maramureșenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor și al porților. Plus numeroase ape curgătoare formează văi celebre - Mara, Iza, Vișeu și Vaser.
Valea Vaserului, care traversează Munții Maramureșului prin mijlocul unui peisaj sălbatic, era greu accesibilă. Plus bogățiile ei de lemn trebuiau cumva transportate spre văile populate.
Construcția căii ferate pe Valea Vaserului a marcat începutul unei noi epoci în exploatarea lemnului. Primul tronson al căii ferate a fost inaugurat oficial pe 1 octombrie 1933, în prezența Ministrului Agriculturii și Domeniilor.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, înainte de calea ferată, să transporți lemnul din adâncul Munților Maramureșului - se făcea prin plutărit, mânând buștenii pe apele repezi ale râurilor, o muncă periculoasă și grea.
Calea ferată îngustă a schimbat totul. Buștenii puteau fi acum coborâți din munți relativ ușor, cu trenul. Plus exploatarea lemnului din zonele inaccesibile devenea posibilă.
Până în 1961, când toate lucrările de construcție au fost finalizate, calea ferată forestieră de la Vișeu de Sus avea o lungime totală de peste 79 de kilometri. Plus linia magistrală principală măsura 46 de kilometri.
Calea ferată de pe Valea Vaserului a fost martoră a unor evenimente dramatice. A trecut prin cele două războaie mondiale. Plus în octombrie 1944, la 11 ani de la inaugurare, a fost parțial distrusă de trupele germano-maghiare aflate în retragere.
Valea Vaserului a jucat un rol activ în ambele războaie mondiale. În Primul Război Mondial, linia frontului trecea chiar pe actuala graniță cu Ucraina. Plus pe vale există un cimitir militar, mărturie a luptelor sângeroase de odinioară.
Locomotivele cu aburi care au deservit transportul de lemn au povești proprii. Unele datează din anii '50. Locomotiva Cozia, model Reșița din 1955, a fost preluată de calea ferată pentru transportul lemnului încă din 1962. Plus locomotiva Ioana, tot din 1955.
Una dintre cele mai noi locomotive cu aburi a fost fabricată la Reghin în 1986. Plus, în mod remarcabil, aceasta își continuă activitatea și astăzi.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un muncitor forestier maramureșean al anilor '50, să cobori cu Mocănița prin valea îngustă a Vaserului, cu vagoanele încărcate de bușteni, șuierând prin pădurile dese ale unuia dintre cele mai sălbatice ținuturi ale României? Pentru că această cale ferată a fost, decenii la rând, artera vie a economiei forestiere maramureșene.
Schimbarea a venit în anii '80-'90. Cele mai multe locomotive cu aburi folosite în România au fost abandonate sau scoase din funcțiune. Plus au fost înlocuite de locomotive electrice sau Diesel, considerate mai performante.
Calea ferată de pe Valea Vaserului a rămas însă singura cale ferată forestieră activă din România. Plus una dintre ultimele din întreaga Europă care mai funcționează cu locomotive cu aburi.
Momentul de cotitură a venit în anul 2000. Calea ferată forestieră a primit sprijin din străinătate. A fost creată o organizație elvețiană având ca scop salvarea căii ferate de pe Valea Vaserului.
Cu ajutor elvețian și din alte părți ale Europei, mai multe locomotive cu aburi scoase din uz au fost reparate și repuse în funcțiune. S-au achiziționat noi vagoane de călători. Plus depoul de locomotive și gara istorică au fost renovate.
Din 2005, Mocănița a primit oficial o nouă funcție - transportul turiștilor. Plus a început să atragă vizitatori din toată lumea, dornici să trăiască experiența unei călătorii cu trenul cu aburi.
Astăzi, Mocănița de pe Valea Vaserului are o dublă funcție. Pe de o parte, continuă să transporte material lemnos - scopul ei original. Pe de altă parte, transportă mii de turiști. Plus este una dintre cele mai îndrăgite atracții turistice ale României.
Pentru turiști, călătoria se face de regulă din Vișeu de Sus până la stația Paltin - o distanță de aproximativ 21 de kilometri. Plus pe traseu, la stația Glâmboaca, locomotiva se alimentează cu lemn și apă, exact ca în trecut.
La Mocănița vin turiști din toată lumea - inclusiv din țări îndepărtate ca Australia, Japonia și China. Plus pasionații de căi ferate o consideră una dintre cele mai autentice experiențe feroviare ale Europei.
Astăzi, când te urci în vagoanele Mocăniței de pe Valea Vaserului și pornești în călătorie prin valea sălbatică, ascultând șuieratul locomotivei cu aburi, e greu să ne imaginăm că acest tren - construit în 1933 pentru a transporta lemnul din munți - mai funcționează aproape un secol mai târziu.
Iar când te gândești că Mocănița de pe Valea Vaserului este una dintre ultimele căi ferate forestiere cu aburi încă active din întreaga Europă - salvată de la dispariție datorită unei organizații elvețiene și a pasionaților din toată lumea - înțelegi că uneori cele mai prețioase comori nu sunt cele mai grandioase, ci acele frânturi de istorie vie care continuă să funcționeze exact ca în trecut.
Una dintre ultimele căi ferate forestiere cu aburi din Europa - Mocănița de pe Valea Vaserului, construită în 1933 pentru transportul lemnului din Munții Maramureșului, cu locomotive vechi de peste jumătate de secol, salvată de la dispariție și transformată în atracție turistică ce aduce vizitatori din Japonia, Australia și China - dovada vie că un crâmpei de istorie poat e supraviețui, neîntrerupt, vreme de aproape un secol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu