$$$

 ÎN CURÂND: SFantastica – Serie Nouă, 2025

SFantastica (noul nume al revistei SRSFF) continuă să fie o platformă de explorare critică și creativă, dedicată celor care cred că literatura SF poate fi mai mult decât divertisment — poate fi conștiință, memorie și viziune.

Spre un bilanț critic: între „anticipația tehno-științifică” și SF-ul libertății

Astăzi, în anul 2025, ne aflăm într-un punct de echilibru istoric și estetic: 35 de ani de literatură științifico-fantastică scrisă sub constrângeri ideologice — fie că vorbim de „anticipație tehnico-științifică”, „literatură științifico-fantastică” sau realism socialist cu accente speculative — și 35 de ani de science fiction liber, post-totalitar, post-ideologic, în care autorii au putut explora fără cenzură teme, stiluri și viziuni diverse.

Această simetrie temporală impune o necesitate critică: bilanțul. 

Nu doar o inventariere, ci o evaluare profundă, o înțelegere a dinamicii estetice și ideologice, o departajare valorică și o ierarhizare a contribuțiilor. 

Este momentul să ne întrebăm:

Ce s-a întâmplat cu literatura SF în acest interval?

Ce mecanisme au generat mutațiile tematice și stilistice?

Ce a rezultat din această dublă experiență — constrângere și libertate?

În perioada comunistă, SF-ul a fost adesea un spațiu de evaziune, de esopism, de critică mascată. 

În perioada postcomunistă, SF-ul a devenit un teren de explorare ontologică, tehnologică și etică, dar și un gen supus presiunilor pieței, fragmentării și globalizării.

Finalitatea ? 

Nu este una univocă. 

Nu putem vorbi despre o încheiere, ci despre o metamorfoză continuă. 

SF-ul est-european nu mai este un bloc omogen, ci o rețea de voci, influențe și direcții. 

El se intersectează cu fantasy-ul, cu realismul magic, cu literatura postumană, cu cli-fi-ul și cu ficțiunea speculativă în sens larg.

În acest context, critica literară are datoria de a reconfigura canonul, de a recupera textele marginalizate, de a contextualiza operele esopice și de a înțelege cum libertatea de expresie a modificat nu doar conținutul, ci și forma, structura și ambiția literară a genului.

Astfel, bilanțul nu este o încheiere, ci o deschidere: spre o nouă hermeneutică a SF-ului est-european, în care trecutul ideologic și prezentul plural se întâlnesc într-un dialog fertil, critic și creator.

Într-un moment în care SF-ul global este într-o diminuare editorială marcată față de fantasy și este dominat de clișee mercantil-distopice și tehnologii fără suflet, SFantastica propune în 2025 o privire panoramică asupra „celuilalt SF” — o direcție estetică și ideologică distinctă, născută în spațiul est-european, în antiteză cu modelul occidental, în special cel american.

De la începuturile sale ca instrument de propagandă și vulgarizare tehno-științifică, SF-ul est-european a evoluat spectaculos, atingând culmi estetice și filosofice prin operele lui Stanislaw Lem, ale fraților Strugațki și ale altor autori.

Prin talentul acestor scriitori, literatura științifico-fantastică s-a metamorfozat într-o expresie profundă a umanismului, solidarității și speranței — o literatură care nu doar imaginează viitorul, ci îl și revendică moral.

„Celălalt SF” nu a fost doar propagandă sau doar divertisment evazionist, ci o formă de rezistență, de reflecție și de visare lucidă. 

Literatura științifico-fantastică est-europeană a traversat epoci, etape și interpretări ideologice, păstrându-și vocația de a imagina viitorul ca posibilitate morală.

Acest număr special al revistei SFantastica este o invitație la reflecție și redescoperire. 

O incursiune în istoria, ideologia și estetica SF-ului est-european, cu accente critice și analitice asupra transformărilor post-90 și a noilor direcții geopolitice din fantastica mondială.

Sub Steaua Roșie: Panorama „Celuilalt SF”, literatura științifico-fantastică și ce a urmat în fantastica după prăbușirea comunismului est-european

DIN SUMAR

Sub steaua roșie, de la ingineria de suflete la SF-ul umanist. Utopii, distopii și evaziuni în literatura științifico-fantastică est-europeană – Cristian Tamaș

Piticul sovietic – Cristian Mihail Teodorescu

Literatura științifico-fantastică de la origini până în 1991 – Matthias Schwarz, Germania

„Naucino-fantasticeskaia literatura” și SF-ul – Algis Budrys, S.U.A.

SF-ul și fantasy-ul în Rusia post-1991 – Birgit Menzel, Germania

Despre planete și tranșee: SF-ul imperial(ist) în Rusia contemporană – Mihail Suslov, Universitatea Copenhaga

Vraja „magică” a revanșismului și imperialismului: Viziuni geopolitice în fantastika post-sovietică – Oleksandr Zabirko, Ucraina

Morfologia coșmarului. O abordare sociologică a fantasy-ului – Dina Hapaeva, S.U.A.

Cronică de film

Recenzii

Proză românească

Traduceri

REVISTA SRSFF SFANTASTICA

www.fantastica.ro