Dumnezeu a rânduit totul cu înțelepciune. A limitat durata popasului pe drum, dar nu și drumul însuși. „Viața este trecătoare, a spus El, dar dorința de a trăi este nesfârșită.”
Nemărginite sunt posibilitățile, nemuritoare este sufletul. Mergi și caută! Și ține minte: atingerea țelului este lipsită de sens, căci ea înseamnă sfârșitul călătoriei. Mișcarea către țel este însăși viața.
Pentru ca să te poți orienta cât de cât, Dumnezeu a înfipt stâlpi asemenea celor de hotar, rămași de-a lungul drumului de la Petersburg spre Țarskoe Selo, iar oamenii au scris pe ei cifre ce nu înseamnă nimic prin ele însele, dacă nu iei în seamă locul sau vremea în care ai făcut pasul.
Cu fiecare răsuflare trecem o nouă bornă a vremii.
Pe cineva vrednic am pierdut, pe altul bun am întâlnit. Am rămas în viață. Nu ne-am pierdut chipul. Mulțumim. Și dacă am adăugat măcar un strop de folos la ceea ce au plăsmuit și înfăptuit cei dinainte — atunci e cu adevărat bine.
Plângerile asupra vremurilor și asupra timpului sunt zadarnice, căci tu însuți îl măsori. În tine ticăie. În tine sunt pădurea, lumina, râul, scrisoarea nescrisă, pânza nețesută și casa nelucrată. Și prietenii tăi, și lacrimile pentru cei ce nu mai pot plânge — toate sunt în tine.
Te apasă acest aer? Respiră altul. Nu-ți plac acești oameni? Naște alții vrednici. Mecanismele se strică? Înhamă un cal, iar dacă nu ai cal — înhamă-te tu însuți. Trage voios carul. Ia cu tine doar ceea ce este bun și necesar — și nu va fi greu.
Sau, mai bine, împarte prin buzunare și pornește ușurat. Așa cum face acest svan necunoscut mie. Un toiag și niște încălțări de zăpadă — destul pentru drum de iarnă. Cel ce este cu adevărat pe cale va fi încălzit și ospătat de cei ce sunt cu adevărat pe cale.
Îi vei întâlni! Mergi înainte: acolo Dante a ieșit din cerc și te caută; aici Grigore Skovoroda cu traista plină de înțelepciune ușoară, de care ai atâta nevoie; iar acela e Gandhi, desculț prin zăpada noastră, învelit doar într-un ștergar și blând. Pentru tine se perindă prin timp Călăuzele...
Alătură-te.
Și acesta, cu încălțările de zăpadă, e tot pentru tine. Poți merge și după el. Spre svani. Oricum mergi spre oameni.
Mergi către țel. Dar să nu-l atingi. Măcar încă un an.
Măcar încă o zi...
©️ Iuri Rost
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu