$$$

 MARGARET ATWOOD ȘI FICȚIUNEA SPECULATIVĂ: O OGLINDĂ A VIITORULUI POSIBIL

 „Nu sunt un profet. Hai să scăpăm de ideea asta chiar acum. Profețiile sunt, de fapt, despre prezent. 

În science fiction este întotdeauna vorba despre prezent. 

Despre ce altceva ar putea fi vorba? 

Nu există un singur viitor. 

Există multiple posibilități, dar nu știm pe care o vom avea. 

Suntem capabili de cel mai uimitor altruism și de cele mai minunate lucruri și suntem, de asemenea, capabili de cele mai josnice atrocități și acte oribile. 

Nu sunt noutăți. Ne comportăm bine când vremurile sunt bune.”-Margaret Atwood

Scriitoarea canadiană de mainstream Margaret Atwood este una dintre cele mai influente voci literare contemporane, cunoscută și pentru modul în care îmbină realitatea cu imaginația într-un gen care este cunoscut ca „ficțiune speculativă”. 

Consideră autoarea, că spre deosebire de science fiction-ul tradițional (îndeobște cel comercial), ficțiunea ei speculativă pornește de la premise realiste, extrapolând tendințele actuale pentru a construi scenarii tulburătoare despre viitorul umanității.

Ce este ficțiunea speculativă?

Margaret Atwood definește ficțiunea speculativă ca fiind literatura care explorează „ceea ce s-ar putea întâmpla” pe baza a ceea ce deja există. 

Ea evită elementele fantastice sau tehnologice improbabile, concentrându-se asupra unor plauzibile evoluții sociale, politice și ecologice. 

Astfel, ficțiunea speculativă devine un instrument de analiză critică a prezentului, oferind o viziune asupra viitorului care este mai mult avertisment decât fantezie gratuită.

De fapt, Margaret Atwood a preluat un termen și un concept care exista de mult și l-a folosit ca să încadreze și să eticheteze SF-urile sale ca fiind non-SF, adică „ficțiune speculativă”. 

De ce ? 

Pentru că „ficțiunea speculativă” este considerată mai respectabilă de către establishmentul literar-critic, decât SF-ul. 

Iar SF-ul este în continuare marginalizat, disprețuit și considerat un gen inferior, paraliterar, practicat doar de scribi netalentați, autori minori și specializați.

Revenind la ficțiunea speculativă a Margaretei Atwood, să remarcăm că a scris mult SF pentru un autor de mainstream:

„The Handmaid’s Tale” (1985 / Povestea slujitoarei, trad.rom., multiple ediții începând cu 1995) și „The Testaments” (2019 / Testamentele, trad.rom. 2020) 

Romanul imaginează o societate teocratic-totalitară (Republic of Gilead / Republica Galaad) în care drepturile și libertățile femeilor sunt complet suprimate. 

Femeile sunt împărțite în diverse categorii, având roluri precise și sarcini stricte de îndeplinit. 

Din cauza natalității scăzute, există o castă a Slujitoarelor, sclave sexuale cărora le revine rolul de „utere umblătoare”, iar Offred face parte din prima lor generație. 

Într-un stat totalitar, sugerează Atwood, oamenii vor îndura opresiunea de bunăvoie atâta timp cât primesc un oarecare grad de putere sau anumite privilegii.

„Oryx and Crake” (2003), primul volum din trilogia „MaddAddam” (Oriyx and Crake / The Year of the Flood, 2009; MaddAddam, 2013/ Oryx și Crake; Anul potopului; MaddAddam; trad.rom.)

Atwood explorează teme precum ingineria genetică, colapsul ecologic și manipularea corporatistă. 

Lumea post-apocaliptică pe care o descrie este rezultatul unor decizii tehnologice și economice luate în prezent, ceea ce face ca avertismentul său să fie cu atât mai puternic.

„The Heart Goes Last” (2015) / „Inima cedează ultima” (trad.rom. 2019)

În acest roman, Atwood imaginează o societate în care oamenii trăiesc într-un sistem carceral voluntar, alternând între viața în libertate și detenție. 

Este o satiră întunecată despre supraveghere, control social și pierderea autonomiei într-o lume post-criză economică. 

Narațiunea explorează modul în care dorința de siguranță poate duce la acceptarea unor forme subtile de tiranie.

 „In Other Worlds: SF and the Human Imagination” (2011): „Calmari vorbitori din spațiul cosmic”

Acest volum de eseuri și reflecții oferă o privire directă asupra concepțiilor lui Margaret Atwood despre genurile speculative.

Discută diferențele dintre science fiction, fantasy și ficțiune speculativă, explicând de ce preferă termenul din urmă. 

Volumul include analize literare, amintiri personale și comentarii asupra propriei opere, fiind o resursă esențială pentru înțelegerea filosofiei sale literare.

Atwood a rezistat opiniei că „Povestea slujitoarei” și „Oryx și Crake” (respectiv Trilogia MaddAddam) ar fi science fiction, sugerând că aceste texte sunt ficțiune speculativă: 

„SF-ul are monștri și nave spațiale; ficțiunea speculativă ar putea exista cu adevărat.” 

Ea a declarat :„Oryx și Crake” este o ficțiune speculativă, nu un science fiction propriu-zis. 

Romanul meu nu conține călătorii spațiale intergalactice, teleportări și marțieni.”, adăugând că science fiction-ul, spre deosebire de ceea ce a scris ea însăși, reprezintă „calmari vorbitori din spațiul cosmic”.

Această expresie i-a iritat în mod special pe fanii science fiction-ului și apare frecvent atunci când se discută despre scrierile sale.

Temele centrale ale operei sale sunt puterea, abuzul puterii, inegalitatea, controlul social și libertatea individuală - ficțiunea ei speculativă analizează modul în care structurile de putere pot manipula și controla indivizii, în special femeile; tehnologia și etica. 

Atwood ridică întrebări despre limitele morale ale progresului științific, mai ales în domeniul geneticii și al inteligenței artificiale; ecologia și distrugerea mediului, Margaret Atwood fiind o ecologistă convinsă, iar în multe dintre scrierile sale avertizează asupra efectelor devastatoare ale neglijării naturii.

Margaret Atwood combină o proză clară și elegantă cu o ironie subtilă și o profunzime psihologică remarcabilă. 

Personajele sale sunt complexe, adesea prinse între dorința de libertate și constrângerile unui sistem opresiv. 

Naratorii sunt adesea femei, ceea ce oferă o perspectivă intimă asupra luptei pentru autonomie într-o lume ostilă.

Opera lui Atwood a influențat nu doar literatura, ci și dezbaterile sociale și politice.