$$$

 Cafeaua a fost descoperită în Etiopia de păstorul Kaldi care și-a observat caprele dansând după ce mâncaseră boabe roșii - legende spun că în secolul IX caprele deveneau atât de energice încât nu dormeau noaptea, iar Kaldi a încercat și el bobele magice.

Undeva în munții înalți și verzi ai Abisiniei – vechea denumire a Etiopiei –, se spune că, în secolul al IX-lea, trăia un tânăr păstor pe nume Kaldi. Zi de zi, Kaldi își însoțea turmele de capre pe pășuni bogate, ascunse între văi adânci și pante abrupte. Natura era sălbatică și darnică, iar viața sa curgea într-un ritm simplu și previzibil – până într-o zi în care totul s-a schimbat.

Kaldi a observat că unele dintre caprele sale deveneau dintr-odată extrem de energice. În loc să se culce la apus, ele alergau frenetic pe dealuri, săltau și se zbenguiau într-un dans nebunesc, de parcă ar fi fost atinse de o vrajă. În noaptea aceea n-a dormit niciuna. Era ceva ieșit din comun.

Curios, Kaldi le-a urmărit și a descoperit că animalele consumaseră niște boabe roșii lucioase, care creșteau în ciorchini pe un arbust cu frunze verzi și lucioase, ascuns printre stânci. Fără să știe ce sunt, dar încrezător în instinctele caprelor sale, Kaldi a cules câteva și a gustat. Aproape instantaneu, o stare energică neobișnuită l-a cuprins – mintea i s-a limpezit, oboseala a dispărut, și o energie caldă i-a cuprins trupul. Nu mai simțise așa ceva niciodată.

Entuziasmat de descoperire, Kaldi a alergat la o mănăstire din apropiere și le-a arătat călugărilor boabele misterioase. Inițial, aceștia le-au privit cu suspiciune. Unul dintre ei, temându-se că ar putea fi lucruri ale diavolului, le-a aruncat în foc. Dar, în loc să se ardă ca orice altă plantă, boabele au început să trosnească și să degaje un miros atât de profund, dulce și pătrunzător, încât toți cei prezenți au rămas muți de uimire.

Călugării au scos boabele prăjite din foc, le-au măcinat și le-au fiert în apă fierbinte. Astfel s-a născut, fără ca ei să știe, prima infuzie de cafea din istorie. Când au băut, au simțit cum li se ridică pleoapele grele, cum trupul li se ușurează și mintea li se limpezește. Au înțeles repede că băutura aceasta era ideală pentru a-i ajuta să reziste nopților lungi de rugăciune.

De atunci, cafeaua a început să fie folosită în mănăstiri din toată regiunea. Povestea ei s-a răspândit treptat, din Etiopia în Yemen, unde călugării sufiți au adoptat-o ca băutură sacră pentru meditație și rezistență la somn. Apoi a traversat Marea Roșie și a ajuns în orașele portuare ale Arabiei, unde a devenit rapid populară. În secolele următoare, cafeaua a cucerit Egiptul, Persia, Turcia, iar în cele din urmă a pătruns și în Europa – unde întâi a fost suspectată, apoi a fost iubită.

La Veneția, la Viena, la Paris și Londra, cafenelele au devenit locuri de întâlnire pentru poeți, filosofi, artiști, negustori și chiar revoluționari. Băutura născută din boabele roșii care făceau caprele să danseze avea să schimbe pentru totdeauna viața culturală, economică și socială a lumii.

Și totul a început cu un tânăr păstor, o turmă de capre jucăușe și o mână de boabe care dansau în foc, eliberând aroma unei lumi noi. Astăzi, milioane de oameni din întreaga lume își încep ziua cu acea licoare caldă și aromată – fără să știe că prima ceașcă de cafea s-a născut sub cerul Etiopiei, într-o poveste veche de peste o mie de ani.