###

 Dac-ar fi să fie 

Dac-ar fi ca viața, apele din suflet

Să le pună-n vadul dintre amintiri,

M-aș opri o clipă din privit și umblet,

Să astâmpăr setea unei mari iubiri. 

Cerul de și-ar rupe firele albastre,

Cu care-s legate stelele-aurii,

Le-aș feri de stânca umbrelor sihastre,

Ca să poți iubito, calea să o știi. 

De și-ar pune marea apele în două,

Făcând o potecă vie între maluri,

Nu aș vrea să cadă în adâncuri rouă,

Când își lasă zorii pașii peste valuri. 

Tu de mi-ai ucide bezna în odaie,

Aducând lumina peste lucruri vechi,

Aș privi cu teamă picurii de ploaie,

Ce cad din abisuri, simpli sau perechi. 

Dac-ar fi să fie-n viață numai dor,

Am plânge iubito de-atâta iubire

Și-am reînvia, prin alt viitor,

Unde cerul, marea au doar nemurire. 

Gh. Ungureanu