duminică, 5 ianuarie 2025

***

 În memoria tatălui meu........


VĂ SIMT… 

 Mă-ntorc adeseori la voi 

 În satul meu de altădată, 

 Iar lacrima din ochii mei 

 Se pierde-n firele de iarbă. 

 Unde sunteți, unde v-ați dus ? 

 Voi dragi fiinte din copilărie  

 Că niciodată nu mi-ați spus 

 Că-mi va rămâne ulița pustie. 

 Vă caut urma prin țărână 

 Că iarba s-a uscat de mult, 

 Aș vrea o ultimă fărâmă 

 Din dimineața unui veac trecut. 

 Aș vrea să simt sub talpă iarba 

 Pe care-am mers atât de des copil, 

 Și să-i aud măicuței șoapta 

 Ce mă-ndemna să mă închin. 

 Va simt aici... dar voi nu sunteți 

 Sau poate ochii mei nu văd, 

 Și undeva v-aud cum plângeți 

 Că ați făcut din lacrimă cuvânt. 

 Ce tristă-i curtea părintească 

 Poarta grădinii scârțâie în vânt, 

 Parcă te văd pe tine tată 

 Și-mi simt o lacrimă curgând. 

 Privesc spre casa bătrânească ,

 Sunt doar păianjeni la ferești, 

 Măicuța încă mă așteaptă, 

 Dar tu tăicuță nu mai esti… 

 autor...DORIN DUMITRIU.

,***

 Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu, nu este la fel de cunoscută precum acesta din urmă, rămânând în umbra ilustrului său frate, însă povestea sa ar putea fi oricând scenariul unui film.


Renumită pentru frumusețea ei, Aglaia a influențat cariera muzicală a lui Ciprian Porumbescu și a lui Teodor Flondor, fiind o pianistă de excepție. L-a impresionat pe Titu Maiorescu și a fost căsătorită din interes, fiind pe aceeaşi linie a tragediilor care s-au ţinut scai de familia Eminovici, după cum vom vedea în articolul din comentarii, în care am prezentat pe larg povestea sa. [...] ⬇


Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu rămasă în umbra ilustrului său frate, are o poveste demnă de scenariul unui film. Renumită pentru frumuseţea ei, Aglaia a influenţat cariera muzicală a lui Ciprian Porumbescu şi a lui Teodor Flondor, fiind o pianistă de excepţie. L-a impresionat pe Titu Maiorescu şi a fost căsătorită din interes, împărtăşind tragedia familiei Eminovici.


Mihai Eminescu a fost cel mai ilustru membru al familiei Eminovici. A rămas posterităţii ca un geniu al literaturii române, dar şi ca un jurnalist de excepţie. Cu toate acestea, deşi nu au lăsat moştenire generaţiilor rodul minţii lor luminate, mai mulţi membrii ai familiei Eminovici s-au remarcat în timpul lor ca oameni de inteligenţă şi cultură deosebită. Printre aceştia s-a aflat şi Aglaia Eminovici, poate cel mai talentat copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Iuraşcu, alături de fratele său Mihai.


Frumoasa botoşăneancă care l-a influenţat pe Ciprian Porumbescu


Aglaia s-a născut la 7 mai 1852. Era un copil frumos şi preferata Ralucăi Eminovici, mama sa. Nu se ştiu foarte multe lucruri despre copilăria Aglaiei. ”Într-o fotografie o vedem adolescentă, bucălată şi graţioasă. Mai târziu, însă, liniile se aspresc şi se usucă. Era conştientă de frumuseţea ei, dar era foarte solitară”, scria George Călinescu despre Aglaia.


Cert este că preferata părinţilor primeşte o educaţie aleasă. În anii adolescenţei, Aglaia este o tânără frumoasă, educată şi manierată. Avea un deosebit talent muzical, dovedind reale aptitudini la pian. Totodată este îndrăgostită de arta dramatică, dorindu-şi să devină actriţă. Obişnuia să meargă cu fratele ei Mihai Eminescu la Cernăuţi să vadă spectacole de teatru şi muzică. Lipsa de bani a căminarului nu o lasă pe Aglae să urmeze cursuri universitare în domeniul muzicii, dar continuă lecţiile de canto. Cert este că frumoasa adolescentă se învârtea prin toate cercurile intelectuale de la Botoşani, Suceava şi mai ales de la Cernăuţi. Aici l-a cunoscut pe Ciprian Porumbescu, impresionat de calităţile muzicale ale tinerei.


Ciprian Porumbescu o aprecia pe Aglae


În perioada 1869-1871, Aglaia se află în compania lui Porumbescu şi a lui Teodor Flondor, un alt compozitor cunoscut, pe care se spune îi influenţează pe plan muzical. În special se presupune că Flondor a compus mai tâziu o serenadă pe versurile unei poezii a lui Eminescu, ”Somnoroase păsărele”, influenţat de tânăra botoşăneancă. De altfel, Aglaia ajunge să facă parte din societatea muzicală ”Armonia”, susţinând adevărate reprezentaţii şi chiar concerte la pian, la unele dintre acestea participând şi fratele ei Mihai, între care se spune exista o relaţie specială, cauzată şi de pasiunea comună pentru teatru.


Căsătorită cu un bărbat cu 20 de ani mai mare


”Cariera” artistică a Aglaiei o face remarcată de un profesor şi un intelectual al vremii de la Suceava, Ioan Drogli. Deşi profesorul sucevean este mai mare cu 20 de ani decât tânăra Aglaia, care nu avea decât 18 ani, Drogli o cere de nevastă. ”Fusese măritată de tânără, la vreo 18 ani (7 ianuarie1871), cu Ioan Drogli, profesor la şcoala normală de învăţători,care între 1875 şi 1882, fiind inspector districtual pentru judeţele Suceava şi Câmpulung, locuia la Suceava. Cu Drogli, Aglae a avut doi băieţi, Ioan şi George”, preciza Călinescu. 


Ultimele știri ⏱️


Home Știri locale Botoşani Viaţa de film a surorii lui Eminescu. Frumoasa Aglaia a fost curtată de Maiorescu, l-a impresionat pe Ciprian Porumbescu şi s-a căsătorit din interes

Viaţa de film a surorii lui Eminescu. Frumoasa Aglaia a fost curtată de Maiorescu, l-a impresionat pe Ciprian Porumbescu şi s-a căsătorit din interes

Publicat:

15.09.2015 01:08

Ultima actualizare:

06.08.2022 19:19

Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu rămasă în umbra ilustrului său frate, are o poveste demnă de scenariul unui film. Renumită pentru frumuseţea ei, Aglaia a influenţat cariera muzicală a lui Ciprian Porumbescu şi a lui Teodor Flondor, fiind o pianistă de excepţie. L-a impresionat pe Titu Maiorescu şi a fost căsătorită din interes, împărtăşind tragedia familiei Eminovici.


Mihai Eminescu a fost cel mai ilustru membru al familiei Eminovici. A rămas posterităţii ca un geniu al literaturii române, dar şi ca un jurnalist de excepţie. Cu toate acestea, deşi nu au lăsat moştenire generaţiilor rodul minţii lor luminate, mai mulţi membrii ai familiei Eminovici s-au remarcat în timpul lor ca oameni de inteligenţă şi cultură deosebită. Printre aceştia s-a aflat şi Aglaia Eminovici, poate cel mai talentat copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Iuraşcu, alături de fratele său Mihai.


Frumoasa botoşăneancă care l-a influenţat pe Ciprian Porumbescu


ADVERTISING


Aglaia s-a născut la 7 mai 1852. Era un copil frumos şi preferata Ralucăi Eminovici, mama sa. Nu se ştiu foarte multe lucruri despre copilăria Aglaiei. ”Într-o fotografie o vedem adolescentă, bucălată şi graţioasă. Mai târziu, însă, liniile se aspresc şi se usucă. Era conştientă de frumuseţea ei, dar era foarte solitară”, scria George Călinescu despre Aglaia.


Cert este că preferata părinţilor primeşte o educaţie aleasă. În anii adolescenţei, Aglaia este o tânără frumoasă, educată şi manierată. Avea un deosebit talent muzical, dovedind reale aptitudini la pian. Totodată este îndrăgostită de arta dramatică, dorindu-şi să devină actriţă. Obişnuia să meargă cu fratele ei Mihai Eminescu la Cernăuţi să vadă spectacole de teatru şi muzică. Lipsa de bani a căminarului nu o lasă pe Aglae să urmeze cursuri universitare în domeniul muzicii, dar continuă lecţiile de canto. Cert este că frumoasa adolescentă se învârtea prin toate cercurile intelectuale de la Botoşani, Suceava şi mai ales de la Cernăuţi. Aici l-a cunoscut pe Ciprian Porumbescu, impresionat de calităţile muzicale ale tinerei.


porumbescu


Ciprian Porumbescu o aprecia pe Aglae


În perioada 1869-1871, Aglaia se află în compania lui Porumbescu şi a lui Teodor Flondor, un alt compozitor cunoscut, pe care se spune îi influenţează pe plan muzical. În special se presupune că Flondor a compus mai tâziu o serenadă pe versurile unei poezii a lui Eminescu, ”Somnoroase păsărele”, influenţat de tânăra botoşăneancă. De altfel, Aglaia ajunge să facă parte din societatea muzicală ”Armonia”, susţinând adevărate reprezentaţii şi chiar concerte la pian, la unele dintre acestea participând şi fratele ei Mihai, între care se spune exista o relaţie specială, cauzată şi de pasiunea comună pentru teatru.


Căsătorită cu un bărbat cu 20 de ani mai mare


”Cariera” artistică a Aglaiei o face remarcată de un profesor şi un intelectual al vremii de la Suceava, Ioan Drogli. Deşi profesorul sucevean este mai mare cu 20 de ani decât tânăra Aglaia, care nu avea decât 18 ani, Drogli o cere de nevastă. ”Fusese măritată de tânără, la vreo 18 ani (7 ianuarie1871), cu Ioan Drogli, profesor la şcoala normală de învăţători,care între 1875 şi 1882, fiind inspector districtual pentru judeţele Suceava şi Câmpulung, locuia la Suceava. Cu Drogli, Aglae a avut doi băieţi, Ioan şi George”, preciza Călinescu. 


 Citește și: Blestemul familiei lui Eminescu: cei zece fraţi ai poetului au fost bântuiţi de suicid, ucişi de boli crunte, predispuşi la accidente fatale

Actriţa care i-a aprins inima lui Maiorescu


Căsnicia nu i-a tăiat elanul artistic Aglaiei. Din contră, tânăra continuă să ofere concerte la pian şi, mai mult decât atât, se apucă de teatru amator. ”Doamna Drogli, în special, declamă poemul «Domniţa şi Robul», cu o exactitate de invidiat”, preciza un articol din presa locală suceveană, despre reprezentaţia Aglaei. Mai mult decât atât, tânăra doamnă Drogli joacă şi în spectacolul „Florin şi Florica“, de Vasile Alecsandri. Aici o remarcă Titu Maiorescu, venit la Cernăuţi, unde de altfel a avut loc şi reprezentaţia. Se presupune că frumoasa Aglae a aprins inima lui Maiorescu, dar doar platonic.

***

 Era 


Era târziu, era amurg, era departe,

De parcă mii de ani lumină alergau

Și dincolo de cer, vitrine sparte,

Cu străluciri de stele, se-mbrăcau. 


Era un fel de-a spune despre noi,

Că-mpăturim un univers în două, 

Era o lume tristă, mereu fără de ploi,

Unde se pun, în vise, stropi de rouă. 


Era ceva, ce te-aduna din lacrimi,

Un fel de suferință-a sufletului viu,

Erau destine, clipe fără patimi,

Prin care timpu-avea un curs târziu . 


Era păcatul meu, redenumit iubire,

Ca totul să se facă pe ascuns,

Era privirea ta într-o nemărginire,

Unde cu greu, aievea, am pătruns. 


Era târziu, era amurg, era credință, 

Nevoia de-a rămâne pe sub cer,

Era prezența ta și-a mea dorință 

De-a nu te pierde-n timpul efemer. 


Gh. Ungureanu

***

 Îți doresc timp!... Nu-ți fac o urare oarecare, 

Îți doresc doar ceva, ce cei mai mulți nu au...

Îți doresc timp, timp să te bucuri, să râzi, 

Dacă-l folosești bine, vei fi câștigat. 

Îți doresc timp, pentru faptă și gând, 

nu doar pentru tine, ci pentru a și dărui. 

Îți doresc timp, dar nu pentru grabă și fugă, 

Ci timp, ca să poți fi fericit. 

Îți doresc timp, nu doar așa, să-l petreci, 

Îți doresc timp, să-ți mai rămână și ție, 

Timp să te poți mira și timp să te poți încrede în loc să privești doar cum trece timpul pe ceas. 

Îți doresc timp, să te-nalți către stele, 

și timp ca să crești, timp de coacere-adică. 

Îți doresc timp, să speri din nou, să iubești. 

Chiar n’are rost să irosești acest timp. 

Îți doresc timp, să te poți regăsi, 

să vezi fericire în fiecare zi, în fiecare oră. 

Îți doresc timp, să poți ierta ce-i greșit, 

Îți doresc: TIMP să ai să trăiești!                                                         

                                                          

- Elli Michler -

***

 Sunt oameni care doar cu-o vorbă,

Speranţe-n suflet îţi sădesc,

Şi oameni ce şi prin tăcere,

Doar cu privirea te rănesc,


  Sunt oameni ce transmit iubire,

  Chiar dacă ei nici nu o știu,

  Şi oameni ce la rău instigă,

  Lăsând în suflete pustiu,


Sunt oameni ce-și împart puţinul,

Cu cei de soartă asupriți,

Şi oameni ce-şi ascund preaplinul,

Dar sunt mereu nefericiți,


  Sunt oameni care prin exemplu,

  Inspiră zilnic, dau idei,

  Şi oameni care prin purtare,

  Úsucă iarba lângă ei,


Sunt oameni duri, ce par de gheaţă,

Dar precum soarele-ncălzesc,

Şi oameni blânzi, mieroşi la față,

Care prin spate te lovesc,


  Sunt oameni mari numai prin funcții,

  Dar mici în fapte şi-acţiuni,

  Şi oameni mici ca-nsemnătate,

  Ce printre semeni fac minuni,


Sunt oameni care schimbă lumea,

Şi mulţi ce-ar trebui schimbaţi;

Sunt oameni ce câştigă banii,

Şi mulți de bani sunt câştigaţi...


               🖋- Licuța Pântia

***

 În jurul tău..


Iubito ,adesea pe verzile câmpii,

dorințele îmi cresc în loc de iarbă..

Ce fac când lângă mine ești și vii,

sângele în vene să îmi fiarbă..


Și cresc și plopi timizi fără de soț, 

asa cum scrie Eminescu în poezii

Ce îmi arată-n versuri să fiu hoț,

iubirea cum să-ți fur, dar tu să știi..


Și de mesteceni pădurile argintii,

aplaudă și văd că îmi ești dragă..

Pădurea ,codrii verzi de tu ai ști, 

un singur glas formează întreagă..


Iar lacul, când fură noaptea luna,

ar vrea ca eu de vii să-ți dăruiesc..

Să-ți spun că te doresc într-una, 

și că întotdeauna iubito te iubesc..


Și-a învățat acum târziu fântâna, 

să fure alba lună și ea câteodată..

Și-o tremură în luciu ca nebuna, 

de vrea s-o bei cu apa sa curată..


Iubito adesea pe cer printre stele,

de tu privești atentă într-o noapte..

Poți să citești dorințele-mi prin ele,

atentă fi și îți vorbesc în șoapte..


04.01.2025.

Răzvan Anghel .

(Angelblanco)

Volumul, Cutremur de iubire..

România

***

 ZEIȚĂ


Ți-aș țese covor din flori

Să ți-l întind pe la picioare.

Când te trezești dimineața în zori

Să calci pe el cu tălpile goale.


Să simți parfum de fericire 

Când treci peste a lor petale.

Să-ți fie inima împletită cu iubire

Să nu ai nici un gram de supărare.


Să strângi în mâini mărgăritare 

Și să le-arunci în sus de bucurie.

Să-ți fie sufletul umplut cu veselie

Și zâmbete s'-aduni din orice floare.


Să mergi agale cu părul despletit

Dimineața pe alei cu multe flori.

Să privești mereu spre răsărit

Să vezi cum soarele apare după nori.


Să te alinți ,să te răsfeți la soare

Femeie dragă,cu chipul de zeiță.

Să simți în inimă parfum de floare

Și să îți pui în suflet o dorință.


Emilia Mincinoiu 

3-01-2025

*†*

 Am plecat Am plecat în lume după-a ta iubire Și-am strigat-o-n zorii unei primăveri, Mi-a răspuns ecoul, dându-mi iar de știre Că-n zadar m...