Acum 150 de ani, oamenii nu își spălau părul în fiecare zi. Săpunurile folosite atunci, realizate cu leșie, erau extrem de dure — eliminau complet uleiurile naturale, lăsând părul uscat, fragil și lipsit de strălucire.
Femeile, mai ales cele cu părul lung, evitau cu orice preț această greșeală. În locul spălatului frecvent, apelau la o rutină de îngrijire minuțioasă: pieptănatul zilnic. Așa a apărut celebrul ritual al „celor 100 de mișcări de perie pe noapte”. Cu o perie din păr de mistreț, uleiurile naturale erau distribuite uniform de la rădăcină până la vârfuri, iar impuritățile erau îndepărtate. Rezultatul? Un păr curat, lucios și sănătos — fără șampon.
În epoca victoriană, părul era un simbol al statutului social. Coafurile complexe, realizate cu bucle, împletituri și accesorii, nu doar impresionau prin eleganță, ci protejau și părul de praf și deteriorare. Unele femei puteau trece chiar luni întregi fără o spălare completă, iar părul lor rămânea impecabil.
Poate părea surprinzător astăzi, dar pentru femeile din secolul al XIX-lea, frumusețea părului era rezultatul răbdării și al disciplinei — o artă rafinată a îngrijirii naturale, înlocuită astăzi de graba dușului de dimineață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu