$$$

 MEMORIE CULTURALĂ - ANDRE GIDE -

André (Paul Guillame) Gide s-a născut in data de 22 noiembrie 1869, Paris - d. 19 februarie 1951, Paris) a fost un scriitor, umanist și eseist francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1947.

Publicate mai întîi în revistele literare pariziene din preajma anilor 1900, scrierile de tinereţe reunite în “Întoarcerea fiului risipitor” dezvăluie un André Gide aflat la începutul fascinaţiei sale pentru modernism. 

Cele şase “tratate” (proze poetice şi secvenţe dramatizate) sînt construite după tiparul artelor poetice simboliste, dar amintesc şi de maniera în care scriitura modernistă revizitează şi remodelează mituri .

Dupa Les Cahiers d’Andre Walter (1890), prima incercare in maniera simbolista, “tratatele” lirice reunite mai tirziu in volum si Les nourritures terrestres (Fructele pământului, 1897), publica in 1914 Les Caves du Vatican (Pivnitele Vaticanului), iar in 1925 romanul sau cel mai cunoscut, Les Faux-monnayeurs (Falsificatorii de bani). 

Apropiat de cercurile moderniste pariziene, se numara printre fondatorii Nouvelle Revue Francaise (1908). 

Atent la marile tensiuni politice ale epocii, denunta in Voyage au Congo si Retour du Tchad sistemul colonial francez si intra in Comitetul intelectualilor antifascisti. Adera la ideologia comunista, dar, dupa un sejur in Uniunea Sovietica, publica, sub titlul Retour de l’URSS, o critica virulenta a totalitarismului stalinist pe care, in ciuda eforturilor oficialitatilor sovietice de a-l ascunde, il vazuse la fata locului, in toata impostura lui. Din scrisul sau, celebrind libertatea de a refuza normele sociale si cautarea fericirii ca suprem tel individual, nu lipsesc momentele de scandal (de pilda, Corydon, 1924, cuprinzind patru dialoguri despre homosexualitate), dar nici cele ale deplinei recunoasteri: in 1947 i se acorda Premiul Nobel pentru Literatura.

Motivația Juriului Nobel 

“pentru scrierile sale pline de înțelegere și semnificative din punct de vedere artistic, în care problemele și condiția omului au fost înfățișate cu o cutezătoare dragoste de adevăr și o subtilă intuiție psihologică.”

Citate Andre Gide:

“Minciunile cele mai detestabile sunt cele care se apropie cel mai mult de adevăr. Dragostea de adevăr nu e totuna cu nevoia de certitudine și destul de imprudent să le confuzi. Înțeleptul e cel care se miră de orice. Trebuie să-ți urmezi înclinarea, dar să faci asta urcând.”

"Dacă scapi de o întrebare, nu înseamnă că i-ai găsit și răspunsul."

"Omul nu poate descoperi noi oceane dacă nu are curajul să piardă țărmul din vedere." 

(O variantă des întâlnită a unui citat despre explorare și risc)

"Totul a mai fost spus, dar, pentru că nimeni nu ascultă, trebuie mereu să o luăm de la capăt."

"Să fii fericit înseamnă să nu te temi de singurătate."

"Cred în Dumnezeu, singurul adevărat, cel care a creat Raiul și Pământul; dar nu cred în religia ta."

"Arta este o colaborare între Dumnezeu și artist, iar cu cât artistul face mai puțin, cu atât e mai bine."

"Este bine să urmezi drumuri bătute, dar este periculos să le urmezi până la capăt."

"Familia, te urăsc! Vatre închise; uși zăvorâte; posesia geloasă a fericirii."