Manifest pentru Limba Latină
Andrei Mihai Dragulin
📃 Pentru că zilele trecute am împărtășit cu dumneavoastră 'Elogiu istoriei și geografiei', astăzi doresc să dedic acest manifest tuturor celor care consideră limba latină o limbă moartă, nefolositoare, care nu merită a fi studiată de către generațiile tinere. Voi expune o simplă părere, o opinie despre cum aș vedea creionată menținerea acestei discipline în programă.
👥 Vă provoc, astfel, să gândiți diferit pentru câteva clipe. Latina reprezintă fundația limbajului nostru. Este lupta purtată de oameni ai vremii precum Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, George Barițiu, Timotei Cipariu ori Vasile Alecsandri. Fiecare terminologie are rădăcini în limba Romei. Să ne privăm de această cunoaștere înseamnă să ne amputăm – singuri – rădăcinile identității lingvistice. Este cheia către o înțelegere a limbajului prezent.
🤝 Avem chiar câteva cuvinte din limba latină care și-au păstrat forma în vocabularul nostru. O să numesc doar câteva: agenda, alibi, alias, curriculum vitae (*CV), de facto, de jure, et cetera (*etc.), post mortem, pro bono, status quo, versus și... curriculum (sic!).
🎭 În țările europene, avem următoarea situație. Italia, Grecia, Olanda ori Spania – au latina obligatorie, recunoscând rolul ei formator în înțelegerea limbii, literaturii și culturii. Germania demonstrează că latina rămâne încă relevantă, întrucât este mai populară decât limbi globale precum spaniola sau rusa, atunci când elevii își aleg cea de-a doua limbă de studiat. Succesul în state precum Olanda ori Germania dovedește că limba latină oferă logică, rigurozitate și structură mentală. Nu este un capriciu, este o investiție în educație.
🔎 Există multe metode se a face studiul limbii latine atractiv – însă este nevoie să mergem dincolo de paradigma clasică de memorare a unor reguli gramaticale rigide. Am să creionez doar câteva dintre aceste idei proprii:
▪️ Integrarea mitologiei și legendelor romane ar face limba latină mai atractivă – căci dintotdeauna a fascinat omul. Spre exemplu, descoperirea lui Jupiter – zeul suprem, unde elevii pot învăța despre cer și fenomene naturale (cuvinte ca fulmen – fulger, caelum – cer). Pot descoperi pe Venus – zeița iubirii, și învăța cuvinte precum venustas (frumusețe) sau amare (a iubi). Ori pe Mars – zeul războiului, perfect pentru a explora vocabularul legat de lupte (bellum – război, gladius – sabie).
Tot aici s-ar putea încadra și eroii legendari ai Romei, precum Romulus și Remus – unde s-ar putea discuta despre fondarea Romei și importanța valorilor precum loialitatea și sacrificiul (în latină: fidelitas, sacrificium), Enea (Aeneas) și călătoria sa spre Lavinium – conectarea poveștii sale cu ideea de perseverență și curaj (virtus). Elevii pot chiar să scrie jurnale imaginare din perspectiva acestor eroi.
Pot studia, încadrat în integrarea mitologiei si legendelor romane, fraze celebre în latină precum Carpe diem, Alea iacta est (povestind traversarea Rubiconului de către Cezar), Fortuna audaces iuvat etc.
Tot legat de acest subiect, elevii pot pune în scenă fragmente din mituri celebre. Spre exemplu, conflictul dintre Venus și Marte sau salvarea Romei de către Horațiu Cocles pot deveni scenete amuzante și pline de energie care să destindă atmosfera. Astfel de lucruri pot ajuta elevii să memoreze expresii latine și să-și dezvolte abilități de exprimare.
▪️Cui nu i-ar plăcea să vadă filme la școală? Chiar și producții inspirate din Roma antică. Filme precum Gladiator și Gladiator II, unde avem explorată tema onoarei, libertății și loialității; Ben-Hur ori Quo Vadis, vor oferi un context dinamic pentru învățarea limbii latine. Vizionarea unor astfel de filme urmată de discuții despre expresii latine nu doar că face materia mai captivantă, ci și ajută elevii să înțeleagă relevanța acestei limbi în cultura contemporană. Și, dacă-mi permiteți o întrebare: în ce mod putem folosi astăzi expresii precum panem et circenses?
▪️ Văd necesară integrarea filosofiei latinilor în ore. Cine nu s-a îndrăgostit iremediabil când i-a citit pe Seneca, Marcus Aurelius, Cicero, Lucrețiu, Epictet? Cine nu s-a lăsat cucerit de profunzimea cugetărilor lui Seneca despre virtute și vremelnicie? Cine nu a simțit în rândurile lui Marcus Aurelius chemarea la introspecție și autocontrol? Cum să nu te fascineze luciditatea lui Cicero în apărarea dreptății sau pasiunea poetică a lui Lucrețiu pentru ordinea naturală a lumii? Și ce să mai spun despre Epictet, cel care a demonstrat că adevărata libertate nu este o stare exterioară, ci una a spiritului? Imaginați-vă elevii discutând despre modul în care Seneca privea moartea ca pe un sfătuitor înțelept sau despre cum Marcus Aurelius își găsea calmul în haosul puterii. Ce exercițiu mai frumos de empatie și înțelepciune decât să descoperi că și cei care trăiau în toga albă a Republicii Romane aveau frământări asemănătoare cu ale noastre?
📖 Dând la o parte enorma dimensiune culturală, limba latină poate deveni un instrument puternic în dezvoltarea gândirii critice și analitice ale elevilor. Faptul că cei care compun studiul, planul și programa materiei nu găsesc soluții, nu-i exonerează de vina tăierii din rădăcină a identității lingvistice.
nulla dies sine linea — Plinius cel Bătrân
⏳️ Nu sunt expert în educație. Nu sunt nici profesor. Scriu în calitate de fost elev căruia tare i-ar fi plăcut să se desfășoare astfel orele de limbă latină.
📃🖋 Andrei Mihai Drăgulin, fondatorul "Academiei de Cultură"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu