***

 OCTAVIAN GOGA, O MOARTE SUSPECTĂ

În urmă cu 83 de ani, pe 10 februarie 1938, Octavian Goga era demis din funcţia de premier. A avut un mandat de numai 44 de zile. Regele Carol al II-lea a destituit Guvernul Goga-Cuza şi a instaurat un regim autoritarist personal. Ca şef al guvernului l-a desemnat pe patriarhul Miron Cristea. Se pare că a fost gestul care a dus la moartea lui Octavian Goga, după nici trei luni. Poetul clujean a fost foarte afectat de decizia regelui şi a suferit un atac vascular cerebral. Deşi sunt şi teorii cum că ar fi fost otrăvit.

*Unul dintre documentele semnate de Octavian Goga în una dintre cele 44 de zile cât a fost premier, alături de semnătura regelui Carol al II-lea (arhiva Cluj 24)

Supărat…

După demiterea sa pe 10 februarie, Octavian Goga a fost foarte afectat. S-a izolat. După tot zbuciumul şi călătoriile sale, parcă îşi mai revenise. Pe 4 mai 1938, chiar părea vesel, potrivit martorilor. Părea că-şi mai revenise din zbucium, vorbea şi râdea cu sătenii din Ciucea. Dar pe 5 mai a suferit un atac vascular cerebral. Şi moare două zile mai târziu, pe 7 mai, ora 14,06, la 57 de ani. Din aceeaşi cauză murise şi tatăl său…

Ipoteze despre cauza morţii

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici povesteşte şi despre alte ipoteze legate de moartea lui Octavian Goga.

“Sigur că l-a afectat demiterea, sigur că era supărat. Dar cred că nimeni nu poate spune că din cauza asta a avut atacul cerebral. Dar există şi varianta că ar fi fost ucis. Există şi varianta că ar fi fost otrăvit la Continental în Cluj, cu o cafea. Şi de acolo… Dar astea-s zvonuri, nu cred că de acolo… Se zicea că ar fi fost otrăvit de rivali, de rivalii politici. E o poveste… Nu cred că e adevărată”, spune, pentru Cluj24, Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Veturia Goga, agent al lui Hitler?

Alte zvonuri se referă şi la faptul că a doua soţie a lui Octavian Goga, Veturia, ar fi fost agent german. Şi că n-ar fi fost tocmai străină de moartea soţului său.

“E controversată şi căsătoria lui cu Veturia. Gurile rele spun că Veturia ar fi fost agent secret al lui Hitler. Că pe urmă ar fi conclucrat şi cu comuniştii şi că de aceea ar fi putut să se bucure de libertate şi să-i rămână castelul de la Ciucea, deşi fusese naţionalizat. Există şi povestea asta, că ea n-ar fi fost străină de moartea lui Goga. Dar poate că adevărul e că a făcut atac cerebral. Cert este că pe Octavian Goga l-a afectat demiterea. Şi pe el, dar şi pe Veturia. După ce el decedase, ea se simţea foarte onorată să i se spună doamna ministru sau prim ministru”, mai spune istoricul clujean.

Premierii de paie ai regelui

Vladimir Alexandru Bogoslavievici mai spune că Octavian Goga, la fel ca alţii din acea perioadă, ar fi fost oameni de paie.

“Deşi Goga a fost un om de paie, dacă ne gândim puţin. Partidul său nu cred că a avut nici 15%. Dar astea au fost manevrele lui Carol al II-lea, care a pus ca şefi de guvern oameni care reprezentau nişte partide insignifiante în viaţa politică. Sau punea persoana a doua, nu punea lideul partidului, ci-l punea pe al doilea. De exemplu, cu Vaida Voevod. Nu-l punea pe Iuliu Maniu”, explică istoricul clujean.

Octavian Goga şi-a presimţit moartea?

E doar o ipoteză. Că Octavian Goga şi-a presimţit sfârşitul… Şi-a pregătit volumul alăturat, „DIN LARG” (1939, arhiva Cluj24), apărut acum 82 de ani, la un an de la moartea sa.

Prima poezie, care dă şi numele volumului, pare sugestivă: “Eu urc spre culme… Mi-a rămas în urmă/ Noroiul prins în putreda-i osândă/ Înfrigurata patimilor turmă/ Cu chiot lung de-ntrecere flămândă…/ (…) Mai sus!… Mai sus!… Cetăţile de stele/ cuprind rotirea gândurilor mele/ Şi ca un sân ocrotitor de mama/ O năzuinţă proaspătă mă chiamă:/ -Neprihănită, mândră poezie/ Lumină albă pururi adorată/ Ascultă-mă cu ruga mea târzie/ Şi fă pe veci în minte să-mi tresalte/ Strălucitoare, rece şi curată/ Singurătatea culmilor înalte…”…

Şi şi-a scris testamentul pe 27 mai 1928: „Dacă s-ar întâmpla să mor, doresc să se ştie câteva dorinţe ale mele de care să se ţină seamă. 1) Să fiu îngropat în Ciucea, în grădină. Să slujască un preot de la ţară, fără nicio ceremonie deosebită. Rog pe nevasta mea să facă o criptă unde să fiu aşezat la odihnă şi unde să vie şi ea când o închide ochii. 2) Toată averea rămâne Veturiei. O rog să ţie seama de copiii Claudiei şi ai lui Jeni. Casa de la Ciucea să nu poată fi înstrăinată”…

Supărări ale lui Goga în citate

„Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti… Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”, Octavian Goga, 1916.

”Îmi pare rău că n-am putut sluji Țara cum aș fi vrut și cred că aș fi putut- cu credință și cu hotărâre. Am trăit în vremea proștilor- a stăpânit mediocrația sub un Rege tranzacționist în chestiuni de morală, timid și fără orizont în probleme de Stat. Ce va fi de țară în vâltoarea care vine, nu știu- dar cred în puterile sufletești ale neamului”, Octavian Goga.

*Octavian Goga (1 aprilie 1881, 7 mai 1938), poet, publicist, premier al României şi ministru de Interne, membru al Academiei Române. În 1919, văduva poetului maghiar Ady Endre îi oferea spre vânzare proprietatea de la Ciucea, pe care Goga o cumpără şi o reface în perioada 1919-1923. A fost mason, fiind iniţiat, probabil (nu există date clare), în 1910, în timpul unei vizite prelungite în Scoţia, alături de istoricul Robert William Seton-Watson