ȘI O ALTFEL DE ISTORIE.
Cine a fost haiducul Pavel Lotru? A provocat o criză financiară în Imperiul Habsburgic
Deși mai puțin cunoscut decât alți „tovarăși de arme”, acesta a fost, probabil, cel mai eficient haiduc dinte toți. Și asta, pentru că, datorită unei lovituri incredibil de cutezătoare a provocat o criză financiară în Imperiul Habsburgic.
Mult mai puțin cunoscut decât un Iancu Jianu, Andrii Popa sau Gruia Novac, acesta a fost unul dintre cei mai cutezători haiduci ai Olteniei. Printr-o lovitură incredibil de îndrăzneață, el a provocat o adevărată criză financiară în preaputernicul Imperiu Habsburgic, ce stăpânea la acea vreme „Valahia mică”.
Probabil că n-ați auzit de multe ori - sau deloc - despre haiducul Pavel Lotru. Faptele sale au fost puse în umbră de cele ale altor haiduci din Oltenia, mult mai vestiți, precum Iancu Jianu, Andrii Popa sau Gruia Novac.
Dar acest Lotru a fost, probabil, cel mai eficient haiduc dintr toți, ajungând chiar să provoace o criză financiară în puternicul Imperiu Habsburgic.
Oltenia s-a aflat vreme de două decenii sub conducerea imperialilor, care o obținuseră de la Imperiu Otoman în 1718, în urma Tratatului de la Passarovitz, care a marcat sfârșitul războiului austro-turc.
În schimb, în 1739, după Tratatul de la Belgrad care a încheiat războiul ruso-austro-otoman. Imperiul Habsburgic a fost obligat, la rândul său, să restituie Oltenia către Țara Românească.
Dar, în fapt, imperialii si-au retras trupele cu ani buni înainte de 1739. Iar cauza a fost tocmai împotrivirea vajnicilor locuitori ai Olteniei, mai ales sub forma haiduciei, lucru ce a cauzat mari pagube austriecilor care abia au așteptat să scape de o belea.
Inițial, habsburgii au vrut să instaureze în „Valahia Mică” („Kleine Walachei”), cum mai era numită Oltenia, o administrație proprie, susținută militar.
Mai mult, plănuiau chiar și transformarea ei într-o provincie imperială, o alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putuseră realiza, timp de secole.
Imperialii au stăpânit Oltenia timp de 20 de ani
Colac peste pupăză, ei au încercat și convertirea la catolicism a populației, construind chiar o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția a fost terminată.
Aceste intenții au declanşat o puternică mișcare de rezistenţă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime.
Haiducii au dat o grea lovitură stăpânirii habsburgice din Oltenia -
În acest context, amploarea haiduciei a atins cote nemaintâlnite în Europa, devenind un fel de serviciu militar obligatoriu.
Tradiția populară spune că tinerii olteni care nu luau calea haiduciei, cu greu își găseau o fată, nefiind considerați bărbați dacă nu ucideau măcar un soldat imperial.
Un foarte eficient și cutezător haiduc al Olteniei din perioada aceea a fost Pavel Lotru din Bălceşti, Vâlcea, care a fost căutat mai bine de trei ani de imperiali şi de potere, fără a fi prins. De la el au primit austriecii cea mai grea lovitură, în toată perioada cât au stat în Oltenia.
Acesta haiducea pe amândouă versantele Carpaţilor, atât în Gorj, cât şi în Vâlcea, precum şi prin zona Sibiului.
Aici avea mai multe iubite nemţoaice şi unguroaice, neveste ale nobililor înstăriţi din Sibiu.Pavel Lotru a aflat de la una dintre acestea că urma să sosească în Oltenia caravana ce strângea taxele pentru a fi duse stăpânirii.
Aceasta venea din Ungaria, Croaţia şi Ardeal și, firește, era plină cu bani. Dar bani serioși, nu glumă!
Imaginați-vă că acea caravană cuprindea 20 de căruţe cu pereţi metalici, fiecare trasă de câte opt perechi de cai nemţeşti.
Adică erau câte 16 cai mari și puternici la fiecare căruță, pentru a putea urni greutatea acesteia.
Auzind acest lucru, Pavel Lotru a pus la cale un jaf cutezător, care a uluit la acea vreme prin îndrăzneala sa.
Ca să aibă succes, ceata lui s-a unit cu cetele de haiduci ale lui Radu Ursan şi Neagu Papură, iar atacul a fost dat la Drăgăşani.
Caravana a fost capturată de haiduci, iar lovitura a provocat o adevărată criza financiară în Imperiul Habsburgic. Totodată, a dus la devalorizarea banilor în Oltenia, precum şi la destituirea banului Craiovei. Gheorghe Cantacuzino.
În urma furtului de la Drăgăşani, habsburgii au înfiinţat, în 1734, formaţiile paramilitare ale pandurilor. Da, exact cele care, după aproape un secol aveau să fie conduse de Tudor Vladimirescu în Revoluția de la 1821.
Inițial, acestea erau formate din străini, dar când au văzut că trupele lor nu reuşesc să se impună într-o regiune necunoscută, plină de haiduci care nu le dădeau pace, habsburgii au hotărât să angajeze mercenari chiar din rândul oltenilor, pentru prinderea haiducilor.
Mare greșeală! Niciun haiduc nu a fost prins. Habsburgii au plătit doi ani de zile simbrie, fără ca haiducii să prinda alţi haiduci.
Dar este important că angajarea locuitorilor din zonă a însemnat, de fapt, actul de naștere al pandurilor olteni
Culmea naivității imperialilor a fost că în fruntea acestor „trupe de comando” au pus un personaj controversat, Neagu Papură.
Adică, fix unul dintre haiducii care participase, alături de Pavel Lotru, la furtul de la Drăgășani, cel care îi costase atât de scump pe austrieci.
Realizând că au luat „ţeapă”, imperialii au refuzat să le mai plătească solda. Supăraţi, pandurii au atacat Craiova, jefuind și torturând pe cei câțiva reprezentanţi ai administrației austriece rămași, apoi au jefuit și incendiat mai multe case boierești.
A fost picătura finală pentru austrieci, care au decis să părăsească definitiv Oltenia, cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatului din 1739.
Au părăsit-o aşa cum au obţinut-o, dar cu pagube imense, mult mai mari decât în urma unei înfrângeri militare pe câmpul de luptă.
În ceea ce-l privește pe Pavel Lotru, el a dispărut fără urmă, deși banii din caravana prădată la Drăgășani au început să circule imediat după lovitură prin toate târgurile din Oltenia.
Cum nu se știe exact când s-a născut, la fel, nu se cunoaște nici data morții sale.
Dar ceea ce a rămas în memoria oamenilor și în istoria locurilor a fost cutezanța cu care el și tovarășii săi au dat acea lovitură de proporții finanțelor unui mare imperiu.
Alături de alte acțiuni, ea a contribuit major la decizia habsburgilor de a părăsi Oltenia, de toate planurile lor de stăpânire alegându-se praful.
Sursa : https://www.secreteleluilovendal.ro
Via: Virgiliu Popescu
