$$$

 

Oasele - arhivele sacre ale memoriei și podul dintre cer și pământ...

Când te dor oasele, te cheamă rădăcinile.

Mesajele ascunse ale sistemului osos și vindecarea profundă prin arborele tău interior:

În tăcerea trupului, atunci când nu mai există alt glas decât freamătul profund al durerii din oase, începe... Adevărul.

Adevărul despre cine ești, despre ceea ce ai purtat fără să știi, despre pacturi vechi, despre jurăminte tăcute, despre vieți trăite în supunere, și despre răni care nu mai pot fi ascunse în carne.

Oasele nu sunt doar structura ta fizică.

Ele sunt stâlpii templului interior, arhitectura eterică prin care Sinele tău Divin coboară şi se ancorează în materie. 

Ele înmagazinează nu doar calciu,ci informație multidimensională - loialități faţă de suferință, frici din alte epoci, trădări ale adevărului interior și... strigătul uitat al neiertării.

Ce îți spun oasele când te dor ??

„Nu mă mai susțin" - atunci când te rupi de rădăcina ta, când uiți cine ești și de ce ai venit, oasele încep să tremure.

Coloana vertebrală, reflectă legătura ta cu verticalitatea spirituală. Dacă faci compromisuri dureroase, dacă te lași îndoit de frică, de vină, de ruşine sau de manipulare, vertebrele tale simt.

„M-am minţit prea mult" - osul devine rigid când adevărul interior e negat. Devine fragil când trăiești o viață care nu-ţi aparţine.

Scolioza, tasările, fracturile repetate sunt adesea expresia unei devieri spirituale de la linia vieții tale autentice.

„Nu am iertat" - iar această iertare e tăcută, profundă, departe de cuvinte. Când nu ierți, o parte din sufletul tău rămâne prizonieră într-un loc sau timp în care s-a rupt.

Neiertarea față de părinţi, față de propriul corp... toate acestea îngheață energia vieții în măduva spinării.

Osteoporoza este uneori doar o absență a bucuriei de a fi ancorat în viață.

„Sunt prea grele poverile moştenite"

sistemul osos reflectă și programarea transgenerațională: răni ale liniei de sânge, doliuri neîncheiate, sacrificii ale femeilor din neam, exiluri, războaie.

Când nu onorăm trecutul, el devine o piatră legată de coloana noastră.

„Mi-e teamă să fiu liber" - multe dintre ființele trezite astăzi poartă în oasele lor urmele altor vieți în care libertatea i-a costat scump: tortură, închisoare, moarte.

De aceea, inconștient, uneori alegem supunerea în fața autorității false, ca un act de protecţie".

Dar corpul nu uită. 

Și durerea apare tocmai ca să ne elibereze de această iluzie.

Calea reamintirii și a vindecării începe cu ascultarea:

1. lertarea sacră este primul pas, nu ultimul.Fără iertare, nu există eliberare. lertarea nu este aprobare,ci dezlegare energetică de acea parte din tine sau din altul care te ținea captiv.

Rostește cu inimă deschisă: „lert tot ce am ținut în mine ca venin. lert mama. lert tatăl.

lert copilul din mine.

lert pe cei ce m-au rănit și îmi cer iertare pentru ce am făcut împotriva sufletului meu. 

Aleg libertatea. 

Aleg uşurinţa de a fi în trup."

2. Rugăciune către oasele vii Închide ochii. Vizualizează-ți scheletul de lumină. Simte-l viu, respirând. Trimite iubire fiecărei vertebre. Vorbește cu genunchii, coastele, soldurile.

3. Reconectare cu Grila osoasă a Pământului

Într-un ritual sacru, cheamă spiritele din neamul tău să te ajute să-ți reconstruieşti arhitectura divină a corpului:

„Mă aliniez cu linia osuară a planetei. Îmi reactivez codurile stelare din vertebre. Fie ca structura mea să fie curată, dreaptă și vie."

4. Sprijin vizibil si invizibil :

Plante: coada-calului, urzică, lucernă

- remineralizează subtil şi susţin reconstrucția interioară.

Uleiuri: tămâie, smirnă, lemn de santal -pentru a aduce linişte oaselor și memoriei profunde.

5. Codurile de reactivare spirituală Aşază-te în tăcere, cu coloana dreaptă. 

Vizualizează cum un fascicul de lumină aurie coboară prin creștet, pătrunde în vertebre, apoi în şolduri, genunchi, glezne.

Simte cum toate părțile din tine se aliniază din nou cu Planul Originar.

 Spune în șoaptă:

„Sunt susținut. Sunt restaurat. Sunt întreg."

Sursa rezumatului internet.

foto Pinterest