$$$

 Alte vremuri

Dacă ar mai fi trăit, probabil că marele Constantin Tănase ar fi recitat, pe scena teatrului ”Cărăbuș”, aceste versuri:

Iar se taie

De la amărâții care,

Ca să-și cumpere mâncare,

Dau și ultima lețcaie,

Iar se taie. 

De la unii care-ți fură

Dumicatul de la gură, 

Chiar dacă-s sătui țifoaie,

Nu se taie.

De la cei care apucă

Să-și facă o bojdeucă

Cu acoperiș din paie,

Iar se taie.

De la unii îmbuibați,

În posturi mari cocoțați,

Având ditamai viloaie,

Nu se taie.

De la familii sărace,

Care n-au cum să-și îmbrace

Copilașii lor, o droaie,

Statul taie.

De la pompierii care,

Fără nicio ezitare,

Își dau viața în văpaie,

Vor să taie.

De la dascăli competenți,

Astăzi, foștii repetenți,

Dorind să îi încovoaie,

Iar le taie.

De la doctorii prezenți

Mereu lângă pacienți

Și pun totul la bătaie,

Vor să taie.

De la polițiștii care

Pun legea în aplicare,

Fie soare, fie ploaie,

Vor să taie.

De la bravii militari,

Cu poporul solidari,

Pregătiți pentru războaie,

Vor să taie.

De la mulții magistrați,

Veșnic privilegiați,

Care o cam fac de oaie,

Nu se taie.