✨ Gheorghe Dinică ✨
Vagabondul vieții sale și maestrul scenei românești
Viața bate filmul – iar povestea lui Gheorghe Dinică este dovada vie. Născut și crescut printre străzile pline de praf ale cartierului Grivița, copilăria lui nu a fost una obișnuită. A trăit când pe la unchi, când pe la mătuși sau bunici, cunoscând de mic lipsurile și greutățile. Și totuși, destinul i-a pregătit un drum strălucitor în teatru și film.
După moartea lui Toma Caragiu, în 1977, mulți l-au considerat cel mai mare actor de film al României. A jucat în aproape o sută de lungmetraje, întruchipând adesea personaje negative, motiv pentru care Horațiu Mălăele l-a numit cu admirație „cel mai mare rău al cinematografiei românești”.
Primele semne ale pasiunii pentru actorie au apărut la 17 ani, când s-a alăturat unor trupe de teatru de amatori. În 1957 a fost admis la Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pe care l-a absolvit în 1961. Debutul său pe scenă a fost memorabil, în rolul inspectorului Goole din piesa Inspectorul de poliție. Doi ani mai târziu, și-a făcut debutul pe marele ecran în filmul Străinul, ecranizarea romanului lui Titus Popovici.
Dincolo de actorie, Gheorghe Dinică a avut și o pasiune pentru muzică. În tinerețe a fost fascinat de Maria Tănase, iar mai târziu a înregistrat albume de romanțe împreună cu Ștefan Iordache și Nelu Ploieșteanu.
„Strada m-a învățat multe. Eram copiii cartierului, cu jocuri simple, dar cu parfum de altădată. Era o lume pe care puțini ar crede-o posibilă azi”, mărturisea actorul în volumul Un actor pentru eternitate (2008). Amintirile lui erau însă și umbrite de anii tulburi ai celui de-al Doilea Război Mondial: „Nu am avut familie în sensul clasic. Totul era fragmentat. Am răzbit singur, dar ceva din mine m-a ținut departe de drumurile greșite. Mâncam film cu pâine.”
Viața sentimentală a lui Gheorghe Dinică a fost una boemă și lipsită de graba de a se așeza la casa lui. Totul s-a schimbat în 1995, când, la o cină între prieteni, și-a întâlnit marea dragoste. Avea 60 de ani. „Fusesem liber ca pasărea cerului, dar am simțit că e timpul să mă așez”, spunea el. Pe 2 februarie 1996 s-au căsătorit civil, iar mai târziu și religios. Deși nu a avut copii, și-a revărsat afecțiunea paternă asupra nepoatei soției sale, Ornella Georgia, care a locuit cu ei timp de opt ani.
Dinică a făcut parte din promoția de aur a teatrului românesc, alături de George Constantin, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rautchi, Sanda Toma, Mircea Albulescu și Draga Olteanu-Matei. Mulți dintre acești titani nu mai sunt printre noi, însă moștenirea artistică pe care au lăsat-o rămâne vie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu