$$$

 

În inima sălbăticiei canadiene, unde pădurile nesfârșite și munții semeți adăpostesc o biodiversitate impresionantă, oamenii au găsit o soluție ingenioasă pentru a reduce impactul drumurilor asupra naturii: podurile ecologice pentru animale sălbatice. Aceste structuri, cunoscute și sub numele de „wildlife overpasses”, sunt construite peste autostrăzi și drumuri naționale, creând coridoare verzi prin care urșii, cerbii, căprioarele, lupii și chiar pumele pot trece în siguranță dintr-o parte în alta. Realizate din beton solid, dar acoperite cu pământ, vegetație și arbuști, aceste poduri imită mediul natural, astfel încât animalele să le perceapă ca pe o continuare a habitatului lor.

Motivul pentru care au apărut aceste construcții este unul foarte serios: accidentele provocate de coliziunile dintre vehicule și animale sălbatice erau frecvente și adesea fatale, atât pentru oameni, cât și pentru vietăți. În zonele unde migrațiile sezoniere sunt vitale pentru supraviețuirea speciilor, drumurile tăiau literalmente în două rutele naturale de deplasare. Cercetările au arătat că, odată cu instalarea acestor poduri și a gardurilor care direcționează animalele spre ele, numărul accidentelor a scăzut dramatic, iar populațiile de animale au început să circule mai liber, menținându-și echilibrul genetic și accesul la resursele necesare.

Un exemplu remarcabil vine din Parcul Național Banff, în provincia Alberta, unde rețeaua de poduri și tuneluri subterane pentru animale este considerată una dintre cele mai eficiente din lume. Aici, camerele de monitorizare au surprins imagini spectaculoase: urși traversând în miez de noapte, turme de elan oprindu-se să pască iarba crescută pe pod, sau lupi care folosesc trecerea în deplină liniște, departe de zgomotul motoarelor. Statisticile parcului arată că aceste pasaje sunt folosite de zeci de mii de ori în fiecare an, confirmând succesul proiectului.

Pe lângă siguranță, aceste poduri contribuie la conservarea ecosistemelor. Drumurile fragmentau teritoriile speciilor, izolând grupuri de animale și reducând diversitatea genetică. Cu ajutorul coridoarelor verzi, animalele își reiau ciclurile de migrație, se pot reproduce cu indivizi din alte zone și își extind teritoriul. În timp, acest lucru întărește rezistența populațiilor la boli și schimbări de mediu. Mai mult, vegetația de pe poduri atrage insecte, păsări și plante noi, transformând aceste structuri în mici insule de viață care leagă habitatele separate de autostrăzi.

Astăzi, Canada este un exemplu pentru multe alte țări care doresc să implementeze soluții similare. Inspirați de succesul lor, inginerii și biologii din întreaga lume proiectează poduri pentru animale adaptate la specificul fiecărei regiuni – fie că e vorba de coridoare pentru elefanți în Africa, pasaje pentru broaște în Europa sau poduri suspendate pentru maimuțe în Asia. În Canada, însă, aceste construcții au devenit mai mult decât un proiect de infrastructură: sunt un simbol al respectului față de natură și al convingerii că oamenii și animalele pot împărți același teritoriu în armonie, fără a-și periclita unii altora viața.❤️