$$$

 Ovidiu Iuliu Moldovan... 

          - remember- 

„Efortul şi dorinţa şi aspiraţia mea de împlinire au fost aceleaşi pentru fiecare film şi pentru fiecare rol. Chinul meu a fost acelaşi. Şi am făcut foarte multe filme de care cel mai jenat eram eu, în seara premierei. Drumul unui artist e lung şi artistul trebuie să fie conştient de acest lucru. Cred că arta, în general, trebuie gândită într-o certă finalitate, dar într-o lungă perspectivă"

Marele actor, Ovidiu Iuliu Moldovan s-a născut pe data de 1 ianuarie 1942, în satul Vișinelu, comuna Sărmașu, în judeţul Cluj (acum în judeţul Mureş).

A absolvit IATC-ul din Bucureşti, promoţia 1964, la clasa profesorilor Pop Marţian şi Octavian Cotescu. Debutul în teatru se produce un an mai târziu, cu rolul Mio, din „Pogoară iarna” de Maxwell Anderson, pe scena Teatrului Naţional din Timişoara, unde va rămâne să-şi cizeleze talentul timp de patru ani, în roluri deloc uşoare: Sebastian din „A XII-a noapte” de W. Shakespeare, Adam din „Ano-timpurile” de Werker, Emilian din „Romulus cel Mare” de F. Durrenmatt etc.

În 1969, îşi face intrarea pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, fiind chemat de Radu Penciulescu să-l întruchipeze pe Oswald din „Regele Lear” de William Shakespeare. Va rămâne aici, convins de marele regizor şi de George Banu, până la sfârşitul carierei, săvârşind zeci de roluri memorabile.

Ovidiu Iuliu Moldovan a fost unul dintre cei mai străluciţi şi iubiţi actori pe care România i-a avut. 

A rămas în memoria noastră, a românilor, a tuturor prin rolurile sale din filme, piese de teatru şi teatru radiofonic şi televiziune. 

Și aici trebuie să reamintim câteva din filmele şi piesele de teatru în care a jucat: „Actorul și sălbaticii”, „Profetul, aurul și ardelenii”, „Bietul Ioanid”, „Artista, dolarii și ardelenii”, „Pruncul, petrolul și ardelenii”, „Castelul din Carpați”, „Duelul”, „Întâlnirea”, „Cucerirea Angliei”, „Misterele Bucureștilor”, „Vreau să știu de ce am aripi”, „Horea”, „Secretul lui Nemesis”, „Masca de argint”, „Din prea multă dragoste”, „Punct și de la capăt”, „Cuibul de viespi”, „Somnul insulei”, „Nopți de cristal”, „Craii de Curtea Veche”, „Crăciun însângerat”, „Un august în flăcări”, „Ion și Adriana” etc. Iar la Teatrul Național București, a „fost”: Oswald în „Regele Lear”, Antonio în „Furtuna”, Caligula în „Caligula”, Despot în „Despot Vodă”, Baiazid în „Moștenirea”, Avram Iancu în „Avram Iancu”, Orsino în „A 12-a noapte”, Lopahin în „Livada de vișini”, Platonov în „Platonov”, Penteu în „Bacantele de Euripide”, Baronul în „Azilul de noapte”, Protasov în „Cadavrul viu”, etc.

Viaţa marelui actor a fost marcată de pierderea prematură a tatălui, care a fost luat prizonier în război şi omorât de luptătorii lui Miklos Horthy. 

Ovidiu Moldovan a încercat toată viaţa să afle cât de puţin despre ceea ce s-a întâmplat cu părintele său, dar nu a reuşit. 

Din respect şi iubire faţă de tatăl sau, acesta şi-a luat numele „Iuliu” (primul soţ al mamei actorului a fost Iuliu Moldovan).

Moartea mamei sale, survenită în 1995, a sfâşiat inima actorului. Era foarte ataşat de mama sa . După acest eveniment tragic, marele artist s-a închis... 

Ovidiu Moldovan a refuzat să mai joace roluri în filme. Actorul a jucat numai în piese de teatru şi recitaluri de poezie.

 Era atât de închis în el încât nici măcar fratele său, Mircea Moldovan, nu a ştiut că are ciroză, ştia doar că suferă de diabet. Ultima dată fratele său a vorbit cu actorul duminică, luni a fost internat, iar miercuri marele artist a murit. 

Ovidiu Iuliu Moldovan era foarte mândru că este roman, mai ales din zona Ardealului şi şi-a păstrat accentul până în ultima zi a vieţii. Fratele său Mircea Moldovan povesteşte:

„Era o aniversare când mergeam la el, în Bucureşti. Avea un cerc de prieteni, printre care erau Dinică, Dan Piţa, Caramitru... Îi suna şi le zicea: <<O vinit frăţioru' meu din Cluj cu palincă cu slănină. Haideţi repede!>>. Şi ei veneau şi petreceau. Lui Ovidiu Iuliu Moldovan îi plăcea la nebunie să urce pe scenă în spectacolele de teatru şi de poezie. Era ahtiat după Eminescu. Pelicula n-a iubit-o atât de mult!”

Ovidiu Iuliu Moldovan a jucat de-a lungul vremii în peste 40 de filme. 

Pentru întreaga activitate, marele actor a fost distins cu Premiul Uniter, în 2004. 

„O colaborare artistică mai înseamnă şi tandreţe, şi iubire, dar la iubire se ajunge mai greu”

Traian Băsescu i-a oferit post-mortem marelui actor Ovidiu Iuliu Moldovan Ordinul „Steaua României”, în grad de cavaler, pe 15 martie 2008.

Marele actor a murit pe data de 12 martie 2008, în urma unui stop cardio-respirator. 

A fost înmormântat pe Aleea Actorilor, din Cimitirul Bellu.

Modestia lui făcea casă bună cu un perfecţionism de multe ori alienant...