$$$

 În Subcarpații Getici, pe un platou montan și în proximitatea Parcului Național Buila-Vânturarița și a carierei de piatră din acea zonă, se află o biserică cu multă greutate istorică și culturală pentru România de astăzi.

Ridicată spre jumătatea secolului XVII (1633 - 1637), ctitoria voievodală de pe Muntele Arnota [1183m alt] este astăzi locul unde se odihnește unul dintre cei mai longevivi domni ai Țării Românești, un adevărat patron al bisericilor și protector al culturii: MATEI BASARAB.

MATEI BASARAB avea rădăcini importante în familiile de boieri Brâncoveni și Craiovești. După tată, marele vornic Danciu din Brâncoveni s-a numit, și ar fi trebuit să se numească întreaga viaţă, Brâncoveanu, la fel ca și ruda sa dintr-o altă generaţie, Constantin Brâncoveanu. Numai că ambii și-au luat și li s-a recunoscut numele de familie Basarab, care venea însă pe filieră Craiovească. Acest onomastic nu era întâmplător și Matei Basarab a avut exemplul apropiat al unui alt Craiovesc, care la precedat în primul deceniu al secolului XVII, aducând pe tronul Ţării Românești noua dinastie a Basarabilor-Craiovești. E vorba de Radu Șerban, din ramura Craioveștilor din Vlașca.

Mama lui MATEI BASARAB a fost Stanca din Hotărani, iar bunicul său era Vâlsan din Caracal, nepotul voievodului Neagoe Basarab. MATEI BASARAB a fost căsătorit cu Elina Năsturel, a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. Precum tatăl său, MATEI BASARAB a fost oștean și căpitan în oastea lui Mihai Viteazul.

Odată ajuns în fruntea Țării Românești, MATEI Aga din BRÂNCOVENI reface economic și întărește politic țara, dezvoltă cultura și construiește, renovează sau finanțează peste 45 de lăcașuri din cult. Voievodul, a cărui titulatură era „Io Matei Basarab domn al întregii Ţări Ungrovlahia și al părţilor de peste munţi, Herţeg de Amlaș și Făgăraș și celelalte”, a avut parte de o domnie liniștită în cei mai mulți ani, care însă spre final a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei, și o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, conflict ce avea să ducă la Răscoala Seimenilor (1655) din timpul lui Constantin Șerban.

În pronaosul Mănăstirii Arnota se odihnesc Matei Basarab și tatăl său, Danciu. Tablourile votive sunt reprezentate astfel (vezi în fotografiile atașate aici):

- Io Mateiu Basarabă Voevod; considerat ca fiind unul din cele mai frumoase și importante portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.

- I Gospojdaego (Doamna) Elina.

- Jupân Datko, mare armaș din Izvorani și Brâncoveni, unchiul lui Matei Basarab.

- Jupânița Stanka, mama lui Matei Basarab.

- Jupân Preda vel Spătar, bunicul lui Constantin Brâncoveanu.

- Papa Brâncoveanu, fiul lui Preda și tatăl lui Constantin Brâncoveanu.

- Jupân Danciul vel Vornic, tatăl lui Matei Basarab.

- Jupânița Stanka, mama lui Matei Basarab.

- Jupân Radu postelnic, posibil unchiul lui Matei Basarab, fratele lui Datko și Danciu.

- Jupân Barbu postelnic, fratele lui Matei Basarab.

- Jupân Vâlsan, bunicul lui Matei Basarab.

Dintre toți voievozii care au domnit în Țara Românească și/sau Moldova, MATEI [Brâncoveanu] BASARAB rămâne preferatul meu.