$$$

 Mama lui Reiner Istvan era cel mai probabil de etnie română, se numea Livia. Din familie creștină. 

Deși a încercat să se sacrifice pentru a-și salva copilul, acesta a fost in final ucis de germani în lagărul de exterminare Auschwitz. 

Livia s-a căsătorit cu Reiner Bela (evreu maghiar ) în 1938, iar după 2 ani, in 1940 s-a născut copilul, în Miskolc (Ungaria).  

 - În Ungaria exista in acea vreme o tendință politică de convertire la protestantism si maghiarizare pentru etniile ne-maghiare. Având în vedere climatul politic, Bela Reiner (fiind evreu) s-a convertit la protestantism, iar copilul Istvan nu a fost niciodată circumcis. 

 - După ocuparea germană a orașului Miskolc, un ofițer austriac din armata germană a rămas în casa lor. După ce a plecat si nu mai avea nevoie de ei si de casa lor, ofițerul austriac si autoritățile germano-maghiare locale au anunțat familia să se mute într-un ghetou si să cedeze casa, deși familia era creștină, cu mamă româncă creștină si tată evreu maghiar convertit la creștinism. Tatăl copilului a încercat să adăpostească pe copil in Budapesta la persoane cunoscute care au refuzat să riște să adăpostească un copil considerat „evreu”. Familia a fost forțată să cedeze casa, apoi două săptămâni au muncit într-o fermă, iar după aceea au fost ridicați cu forța de militarii germani însosiți de autoritățile maghiare locale, si au fost trimiși ca si evreii de religie mozaică în ghetoul final din orașul maghiar Miskolc. Deși familia nu era de religie mozaică. 

Acest ghetou era situat pe locul unei fabrici de cărămidă, lângă o linie de cale ferată, și era păzit de gărzi maghiare cu mitraliere. 

   -Fratele (vitreg) al lui Reiner Istvan, se numea Janos (John) si avea 11 ani- la această vârstă fragedă a fost trimis într-un lagăr de muncă, unde erau brutalizați de gărzi ce purtau șepci militare maghiare.

Janos (John) nu știa la acea vreme ce s-a întâmplat cu mama și fratele său vitreg care avea doar 4 ani. Mama si fratele mai mic au fost deportați la Auschwitz. Mama, Livia a fost pedepsită de autoritățile maghiare pentru faptul că s-a căsătorit cu un evreu (deși ea nu era evreică, ci era din familie creștină, cu origini românești, dar autoritățile maghiare in acea perioadă au discriminat si pe români si pe evrei in Ardealul de Nord ocupat in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, cât si pe evreii si românii căsătoriți cu evrei din Ungaria). 

 - La sosirea in lagărul Auschwirz, alți prizonieri i-au spus Liviei să-l dea pe copilul Istvan bunicii sale și să treacă singură prin selecție, pentru a-și salva copilul. Ea chiar așa a făcut, a mers la selecția germană nazistă crezând că dacă lasă copilul bunicii, copilul va supraviețui. Livia le-a spus germanilor din temutul „SS” că era cu patru ani mai tânără decât era în realitate și că fusese selectată pentru muncă forțată. Dar germanii îi ascunseseră faptul că cei care nu sunt trimiși la muncă forțată vor fi uciși. Iar copilul ei, Istvan, în vârstă de doar patru ani, a fost ucis împreună cu bunica sa de către gardienii germani. În schimb, la munca forțată, mama Livia a supraviețuit, fiindcă avea putere de muncă iar germanii aveau nevoie de forță de muncă, în lagărul de muncă Allendorf, mutată un timp in lagărul Bergen-Belsen, fie în lagărul Mannheim și ulterior a fost trimisă într-un marș forțat. Când Germania a pierdut războiul iar aliații anglo-americani si ruși avansau si cucereau fostele lagăre germane, mama Livia a fost eliberată din lagărul german.  

 Fiul mai mare, Janos, și el intr-un lagăr de muncă. În septembrie 1944, maghiarii au ordonat tuturor prizonierilor să se pregătească să părăsească lagărul de muncă Jolsva întrucât trupele germane naziste si maghiare pierdeau războiul, in fața rușilor in est si americanilor in vest (care presau Germania nazistă). A doua zi, s-au îmbarcat într-un tren de marfă. Când trenul se afla la câțiva kilometri de Budapesta, tatăl său (vitreg) Bela Reiner i-a spus copilului Janos să sară din tren și să scape. Janos și-a scos banderola și șapca ce trădau că e prizonier și a sărit din tren deși era periculos. Un gardian maghiar l-a văzut și l-a escortat la Budapesta pentru a se reîntoarce într-un tren de deținuți. Când au ajuns, gardianul a căutat trenul iar Janos a avut o nouă oportunitate de a evada. El a supraviețuit holocaustului. Cu toate acestea, mulți alți bărbați care fuseseră deținuți la Jolsva au fost uciși de „Arrow Cross”(„Partidul Crucile cu Săgeți, o facțiune maghiară pro-germană nazistă) în octombrie 1944 în localitatea maghiară Pusztavám.

Astfel, supraviețuitorul copil Janos a povestit faptele (confirmate de documente si de istorici), si tot el a găsit si donat fotografia cu fratele său ucis. Janos era fiul Liviei cu primul ei soț, Geza Kohn Kovacs.

 OBSERVAȚIE - Despre organizația (partidul) „Crucilor cu Săgeți”, fiindcă e mai puțin cunoscut(ă), trebuie să explic ce a fost. În octombrie 1944, regentul maghiar, Miklos Horthy, a fost înlăturat și înlocuit de Ferenc Szalasi din Partidul „Crucilor cu Săgeți” , și a fost numit "Liderul Națiunii" („Nemzetvezető” in traducere) . Instaurarea regimului Partidului Crucile cu Săgeţi condus de Ferenc Szalasi a însemnat declanşarea unui imens val de persecuţii în Transilvania de Nord ocupată de Ungaria, in special asupra evreilor transilvăneni. În plus, in întreaga Ungarie s-a dezlănțuit un regim de teroare împotriva evreilor (mai ales in Budapesta unde rau mai mulți evrei). O bandă de naziști maghiari care vânau evrei a intrat în clădirea lor și l-a arestat pe Geza ( tatăl lui Janos), care avea atunci 60 de ani și fusese ofițer maghiar în timpul Primului Război Mondial. L-au ținut câteva zile și apoi l-au trimis acasă probabil fiindcă nu au găsit dovezi clare că ar fi evreu (a fost suspectat). Dar într-o zi, aproximativ trei duzini de naziști maghiari au intrat în școală unde se aflau Janos si tatăl său biologic Geza, și le-au ordonat tuturor să intre în curtea școlii cu intenția de a-i împușca. Janos nu și-a putut găsi tatăl și, fiind singur, era convins că acesta era sfârșitul. În acel timp, armatele aliate ruse si anglo-americane tocmai obținuseră succese contra naziștilor, iar după aflarea veștii, brusc, naziștii maghiari s-au retras rapid, fără a mai împușca pe copiii si părinții evrei din școală, iar ulterior Janos și-a găsit tatăl în curtea aglomerată. Au fost eliberați de ruși în ianuarie 1945. După război, Janos s-a reunit cu mama sa Livia. Livia a fost și in lagărul de concentrare Feldafing din Germania. Acolo s-a căsătorit cu Oskar Russ în 1945. Oskar Russ, polonez care a supraviețuit încarcerării în lagărul german de concentrare Dachau. Livia, Oscar și Janos au imigrat în Statele Unite în 1947. In America, Janos a devenit cunoscut sub numele John (Janos) Lovacs. Geza Kovacs a rămas în Ungaria, deși autoritățile din această țară l-au hăituit in anii holocaustului, si a fost la un pas de moarte, dar a rămas si a lucrat in Ungaria in timpul reconstrucției după război, până la moartea sa.

 EPILOG - 

 - Politicianul maghiar Ferenc Szálasi (numit "Liderul Națiunii" „Nemzetvezető”) a fost judecat iar sentința a arătat că a fost responsabil pentru crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv uciderea a mii de evrei în timpul guvernării sale. Cu toate acestea, în prezent, există in Ungaria o localitate care îi poartă numele (Ferenc Szálasi, lângă Szeged). Partidul Crucile cu Săgeți, condus de Ferenc Szálasi, a colaborat cu Germania Nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Articol de prof. Laurentziu Rosu – BIBLIOGRAFIE – (Traducere) din Versiunea in engleză a Memorialului Holocaustului din United States.