$$$

 Se implinesc 370 de ani de la moartea lui CYRANO de BERGERAC

Hector Savinien de Cyrano de Bergerac, nascut la 6 martie 1619, a fost un poet, dramaturg şi eseist francez care a murit la 28 iulie 1655 intr-un accident.

Prin utopiile sale filosofice, a fost un precursor al iluminismului. 

În domeniul literar, ca influenţe, a împrumutat ironia lui Molière şi conceptele utopice ale unof filosofi ca Thomas Morus şi Tommaso Campanella.Viaţa sa aventuroasă, precum şi figura originală l-au inspirat pe Edmond Rostand în scrierea comediei eroice Cyrano de Bergerac (1897).

 Eseist, poet satiric şi dramaturg. 

Fiu de mici nobili provinciali, intră în rândurile armatei; în 1641, rănit grav la asediul de la Arras, renunţă la cariera militară. 

Urmează cursurile maestrului subversiv al „gândirii libere”, Gassendi.

In 1653, intră în serviciul ducelui de Arpajon unde, fiind un spirit independent şi bătăios, îşi face reputaţia de „duelgiu”. 

Doi ani mai târziu la 28 iulie1655 moare într-un accident. 

Cele două lucrări fundamentale ale lui sunt postume – apărute în 1657 şi 1662 – şi alcătuiesc opera intitulată L’Autre Monde – États et Empires de la Lune; États et Empires du Soleil (Lumea cealaltă – Statele şi imperiile Lunii; Statele şi imperiile Soarelui), o utopie de vulgarizare (în accepţia luministă a termenului) filosofico-ştiinţifică, inspirată din operele analoge ale englezilor Wilkins şi Godwin. 

Sub pana sa, polemică şi satirică, motivul călătoriei imaginare capătă o notă aparte, datorată atât îndrăznelii viziunii, cât şi aptitudinii autorului de a concretiza şi difuza o gândire profund contestatară, cum este „gândirea liberă”.

Înainte de a fi fost descoperit, deci perceput ca scriitor şi, într-un sens, ca gânditor, Cyrano a fost un personaj de mitologie literară. 

Între drama lui Rostand şi posteritatea muschetarilor lui Dumas, el a apărut ca o ipostază a cavalerismului reînnoit, un ironic, dar sentimental, maestru în dueluri şi donquijotisme morale, slobod la gură, dar pur în principii.

 Anecdotica fabricată pe urmele unei existenţe turbulente – prea puţin cunoscute – a fost înmulţită şi de neîncrederea exegezei critice faţă de nonconformista, inclasabila „gândire liberă” căreia Cyrano i-a fost adept înfocat; şi în cele din urmă.

Această anecdotică i-a copleşit opera, reducând-o la extravaganţe, poate furnizoare de sugestii – cum este cazul faimoasei replici „Ce dracu’ i-a venit să se bage în galera aceea?” din Vicleniile lui Scapin, pe care Molière a preluat-o din comedia lui Cyrano, Le Pédant joué (Pedantul păcălit), dar lipsite de seriozitate, deci de consecinţe. 

Scrierile lui sunt generatoare de consecinţe prin însăşi bufoneria lor de manifestare; ele deschid perspective îndrăzneţe de străpungere a citadelei clasice (A. Adam), spre Lumini şi încă mai departe, spre modernitate. 

Reticenţa savanţilor vremii – chiar Descartes sau Pascal – în a afirma până la ultimele consecinţe sistemul heliocentric, iar, pe de altă parte, prudenţa lui Gassendi însuşi în această privinţă, sporesc considerabil valoarea îndrăznelii militante a lui Cyrano, dincolo chiar de aceea filosofico-ştiinţifică. 

Folosind argumente dintre cele mai fanteziste şi bufone – de pildă, mijloacele münchauseniene de ridicare în văzduh, spre a ajunge la Lună sau la Soare, de fapt, tot atâtea argumente pentru a dovedi mişcarea pământului –, Cyrano se supune unei metodologii stringente de organizare a discursului: aceasta constă în a pune problema nu la locul, ci la timpul potrivit, astfel încât ele sunt sustrase aparentei dezordini şi incoerenţe, căpătând valoare de argumente.

Opera cunoscuta a lui Cyrano de Bergerac consta în:

-1654: Moartea Agripinei („La Mort d’Agrippine”), tragedie;

-1654: Pedantul păcălit („Le Pédant joué”), comedie;

-1656: Lumea de dincolo sau statele și imperiile din lună („L’autre monde ou les États et empires de la lune”), povestire fantastică în care își expune concepțiile sceptice și ateiste;

-1662: Istoria comică a statelor și imperiilor din soare („Histoire comique des états et empires du soleil”)

Surse:

https://www.britannica.com/.../Savinien-Cyrano-de-Bergerac

http://blog.citatepedia.ro/cyrano-de-bergerac-intre...

https://romanialiterara.com/.../un-dartagnan-trecut-prin.../

https://libermundi.livejournal.com/79037.html

http://www.istoriesicivilizatie.ro/cyrano-de-bergerac.../

http://www.leshommessansepaules.com/auteur-Hercule...

http://espritdepays.com/.../qui-etait-le-vrai-savinien-de...