$$$

 Acum 84 de ani! 20 iunie 1941!

Ultime decizii în vederea angajării în război!

Alesandru DUTU 

 Structuri de comandament! Misiuni: ,,Nachtoss” sau ,,München”?

• ,,Misiunea armatelor aliate în România este, mai întâi, de a apăra hotarele noastre împotriva oricărui atac inamic. Nicio palmă de pământ românesc nu trebuie cedată inamicului. Toate ordinele necesare în acest scop au fost date. În afară de aceasta, se vor pregăti următoarele operațiuni...”. 

♦ Generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, îşi subordonează toate marile unităţi din compunerea Armatei 3 române (Corpul de munte cu brigăzile 1, 2, 4 mixte munte şi Divizia 7 infanterie), precum şi Corpul de cavalerie cu brigăzile 5 şi 8 cavalerie, Corpul 4 armată cu diviziile 6, 8 şi 14 infanterie şi Brigada 6 cavalerie (la 3 iulie 1941, când i-au fost redate o parte din forţe, Armata 3 română, comandată de generalul Petre Dumitrescu, a fost şi ea subordonată direct Armatei 11 germane şi nu Marelui Cartier General român aflat pe front împreună cu generalul Ion Antonescu). 

• La scurt timp, generalul Eugen von Schobert avea să-şi subordoneze şi diviziile 13 infanterie şi 1 blindată, aflate la dispoziţia Marelui Cartier General român, ceea ce a făcut ca la începutul lunii iulie 1941 Armata 11 germană să dispună de şase divizii de infanterie, o divizie blindată, trei brigăzi de cavalerie şi trei brigăzi de vânători de munte române, în timp ce Armata 4 română, singura rămasă sub conducerea directă a generalului Ion Antonescu – alături de Corpul 2 armată aflat în rezervă în Dobrogea – să aibă în compunere pe front doar şase divizii (11, 15, 21 şi 35 infanterie, 1 gardă şi 1 grăniceri). 

♦ Luând în calcul şi varianta rezistenţei forţelor sovietice din armatele 9 şi 18, dislocate în Basarabia şi în nordul Bucovinei, Înaltul Comandament german hotărăşte să pregătească operaţiile ofensive în două ipoteze: 

1. ,,Nachtoss” – urmărire energică, imediat ce forţele sovietice ar fi părăsit poziţiile de pe malul estic al Prutului, sub presiunea indirectă a trupelor care acţionau în Galiţia; 

2. ,,München” – atacarea poziţiilor deţinute de sovietice pe Prut, în cazul în care acestea ar fi intenţionat să reziste. 

• Ordinul a fost transmis prin generalul Eugen von Schobert şi retransmis, aşa cum se stabilise, ţinând seama de importanţa lui, sub semnătura generalului Ion Antonescu, prin ordinul nr. 0120: 

,,De comun acord cu Führer-ul, comandantul suprem al armatei germane, iau comanda Frontului român. Însărcinez pe comandantul Armatei 11 germane, domnul general-colonel Ritter von Schobert, cu elaborarea tuturor directivelor privitoare la conducerea comună a războiului. Ordinele principale, care nu privesc trupele române subordonate Armatei 11 germane, se vor da numai sub semnătura mea. Misiunea armatelor aliate în România este, mai întâi, de a apăra hotarele noastre împotriva oricărui atac inamic. Nicio palmă de pământ românesc nu trebuie cedată inamicului. Toate ordinele necesare în acest scop au fost date. 

În afară de aceasta, se vor pregăti următoarele operațiuni: 

a) Urmărirea repede și energică (,,Nachtoss” - n.n.), care va porni imediat ce forțele rusești, sub presiunea operațiunilor germane din nord, vor începe să părăsească pozițiile lor de la frontiera Moldovei.

b) Străpungerea poziției inamice de pe Prut (München – n.n.) în sectorul Țuțora, Now. Bedraş, pentru a ataca cu aripa stângă, în direcția Moghilev – Podolsk”. 

• În această ultimă variantă, Armata 11 germană trebuia să atace în ziua ,,X-6”, în sectorul Ţuţora – Badragi, pe direcţia generală Iaşi – Moghilev – Vinniţa, în timp ce Armata 4 română trebuia să execute atacuri demonstrative pentru a fixa forţele sovietice între Comarna (sud-est Ungheni) şi Galaţi şi să fie, ulterior, în măsură să înainteze pe tot frontul spre Nistru pentru a înfrânge forţele sovietice din centrul şi sudul Basarabiei. 

• Prin urmare, s-a aplicat ipoteza ,,München”, trupele sovietice opunând încă de la început o rezistenţă îndârjită.