$$_

 7 lucruri interesante despre colibri-albină, cea mai mică pasăre din lume

Dacă vrei să vezi cea mai mică pasăre din lume, va trebui să călătorești în Cuba. Asta, deoarece Cuba este singurul loc din lume unde trăiește pasărea colibri-albină, o miniatură chiar și după standardele privind păsările colibri.

Aceste zburătoare sunt adeseori confundate cu albinele și nu este prea greu să ne dăm seama de ce: cântăresc aproximativ două grame (mai puțin decât o monedă de 50 de bani), iar ouăle lor sunt mai mici decât boabele de cafea.

1

Femelele sunt mai mari decât masculii

Femelele păsării colibri-albină au până la 61 de milimetri de la cioc la coadă, în timp ce masculii nu depășesc 55 de milimetri. Femelele cântăresc aproximativ 2.6 grame, iar masculii, 1.95 grame. Aceste păsări sunt atât de mici, încât pot fi confundate cu ușurință cu insectele.

2

Colibri-albină dă din aripi de 80 de ori pe secundă

Cea mai mică pasăre din lume poate zbura până la 20 de ore fără a se odihni. Poate zbura în orice direcție (pe verticală sau orizontală), inclusiv cu spatele sau cu abdomenul orientat în sus.

Poate atinge viteza de 40-50 de kilometri pe oră și bate din aripi într-un ritm amețitor: 80 de bătăi pe secundă.

În timpul ritualului de împerechere, masculii pot atinge incredibila frecvență de 200 de bătăi pe secundă

 3. Cea mai mică pasăre din lume are pulsul de 1.260 de bătăi pe minut

Cea mai mica pasare din lume 03 - colibri-albină

Inima păsării colibri-albină poate bate de până la 1.260 de ori pe minut. Spre comparație, inima unei vrăbii bate de 460 de ori pe minut, în timp ce majoritatea oamenilor au pulsul de 60-100 de bătăi pe minut.

Singurul animal despre care se crede că are o frecvență mai mare a bătăilor inimii este chițcanul etrusc, care poate atinge 1.511 bătăi pe minut.

Bătăile inimii păsării colibri-albină sunt dublate de o frecvență mare a respirației: 250 de respirații pe minut în stare de repaus.

Cea mai mică pasăre din lume este o ființă uimitoare

 4. În timpul sezonului de împerechere, masculii colibri-albină suferă transformări incredibile

Sezonul de împerechere al păsării colibri-albină durează din martie până în iunie. În tot acest timp, capul, bărbia și gâtul masculilor capătă culoarea roșu aprins, pentru a fi remarcați de femele.

În general, colibrii-albină duc vieți solitare, dar în timpul sezonului de împerechere masculii cântă împreună în grupuri mici, pe care femelele le vizitează pentru a-și selecta partenerii.

Pe lângă faptul că își expun culorile strălucitoare și cântă, masculii au și alte modalități de a-și demonstra capacitățile în fața femelelor. Fiecare mascul face acrobații aeriene, precum și scufundări în timpul cărora își flutură penele din coadă.

 5. Masculii nu se ocupă nici de cuib, nici de pui

Contrar opiniei generale, colibri-albină nu copulează în zbor. Când masculul și femela se apropie foarte mult unul de celălalt și zboară împreună, este un semn că femela a ales masculul cu care se va împerechea.

De obicei, copulația apare după ce femela se așază pe o ramură, iar actul în sine durează doar câteva secunde. Masculul nu participă nici la selectarea amplasamentului cuibului, nici la construirea lui sau la creșterea puilor.

 6. După împerechere, femela depune fie unul, fie două ouă mici cât boabele de cafea. Cuibul, care nu depășește dimensiunea unei mingi de golf, este construit exclusiv de femelă, din bucăți de pânză de păianjen, scoarță de copac, licheni și fibre vegetale.

Puii eclozează după o perioadă de incubație de 15-18 zile. Părăsesc cuibul la 18-38 de zile de la eclozare și ajung la maturitatea sexuală la vârsta de un an. Cele mai longevive exemplare din sălbăticie pot trăi aproximativ șapte ani.

 7. Aceste păsări polenizează până la 1.500 de flori într-o singură zi, potrivit cărții „Animale extraordinare: O enciclopedie a animalelor bizare și neobișnuite”. Se hrănesc cu nectar (și uneori insecte și păianjeni), preluând polenul pe cioc și cap și transferând-l la alte plante.

În loc să aterizeze pe floare, păsările se hrănesc din zbor și trebuie să se alimenteze la fiecare câteva minute, pentru a avea energia necesară bătăii constante a aripilor.