$$$

 S-a întâmplat în 13 ianuarie1958: A murit Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător. Dan Botta (n. 26 septembrie 1907, Adjud, Putna – d. București) a fost un poet, eseist și traducător român din perioada interbelică, frate al actorului și poetului Emil Botta. Tatăl, medic, provine dintr-o veche familie ardelenească. Mama era corsicană, născută Franceschi. Dan Botta era licențiat în greacă veche, latină, drept și educație fizică.

Descendent al unei familii nobiliare ardelene care cuprindea foști voievozi ai cetății și ținutului Chioarului din Maramureș, Dan Botta urmează școala primară la Adjud și începe studiile liceale la Liceul „Unirea" din Focșani, continuându-le la Colegiul „Sf. Sava" din București. Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină și limba greacă) la Facultatea de Litere a Universității din București, fiind dublu licențiat în Educație Fizică și Sport. Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferințele grupului „Criterion" și este cooptat în comitetul de redacție al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcție al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938. Debutul său are loc în 1931 cu volumul de poezii „Eulalii”. Personalitatea stilistică a acestei poezii stă deopotrivă ca și a colegilor de generație Emil Gulian și Simion Stolnicu, sub zările autohtone barbiene și sub fantasticul misterios și tragic al lui Edgar Allan Poe. Cuvântul gustat și visat al acestor tineri triumviri poetici este „eleat”. Dealtfel, Simion Stolnicu își intitulează unul dintre volume: „Pod eleat”. Eleații Parmenide, Zenon și Melissos susțineau unitatea, imobilitatea și imuabilitatea existentului, considerând iluzorie multiplicitatea, mișcarea și devenirea. Ridicarea așadar în „nadirul latent” vine la Dan Botta pe mai multe căi. Corsican după mamă, el va avea nostalgia coloniei Eleea, aflată în aceeași geografie mediteraneană cu locurile natale ale aceleia ce i-a dat viață. 

Pe lângă volumul de versuri Eulalii, a publicat, în timpul vieții, două volume de eseuri. Postum au apărut patru volume de Scrieri. Pe lângă opera originală, este și autor al unor traduceri din literatura universală: poeziile lui Edgar Allan Poe și romanul „Oile Domnului" (A Lã e a Neve), al scriitorului portughez Ferreira de Castro.Înclinarea „cu program” spre vechea Eladă – dovadă între altele complementaritatea studiilor universitare făcute! – este învățată prin marii lirici romantici germani (Hӧlderlin, Novalis), pe de o parte, iar pe de alta de la idealismul târziu al lui Nietzsche. Îndemnul de a avea comportare eroică în fața vieții, înfruntând iraționalismul prin creația artistică pură este dat, însă, de „Existența tragică” a lui D.D. Roșca.

În eseul „Limite” afirmă că: „Pantheismul concepției thracice străbate până în fundurile ei, ca o lumină de miracol, poezia noastră populară”. În „Poezie și cântec” el atrage atenția asupra faptului că „poporul românesc reprezintă (...) o seminție care, în toate formele vieții, manifestă omogenitatea cea mai strictă, o perfectă unitate etnică, lingvistică, spirituală”. Întreaga sa eseistică este o vastă călătorie cărturărească, ea urmărind „Ridicarea la izvoare, permanența mitului, integrarea omului în univers, corespondența directă dintre om și lume” („Spiritul munților”). Dramaturgia lui Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, „Alkertis”, „Deliana”, „Soarele și luna”, „Sărmanul Dionis”, este greu de transpus scenic. Alegorii, parabole, elanuri lirice și epică totodată, în care se găsesc personaje și atmosferă de folclor românesc împletit cu mitologia – toate acestea, cum pot prinde chip cărunt în realitatea imediată?

Fără a fi dat o operă perfectă, de austeră maturitate, pe măsura aspirațiilor. Dan Botta ne-a lăsat, totuși o operă purtând nostalgia perfecțiunii. Poezia, eseistica (cu accente de filosofia culturii ce aduc aminte de Mircea Eliade), teatru (asemănător cu acela de mai târziu al lui Radu Stanca), toate converg sub aceeași cupolă, având o structură „mediană”. Ca traducător, în 1956, Dan Botta a dat o excepțională traducere a „Baladelor villonești”, ediție prefațată de Tudor Arghezi. Fiind un adept al ideologiei legionare, colaborator al revistei legionare „Sfarmă-Piatră", Botta fondează în 1941 revista „Dacia” împreună cu Octavian Tăslăuanu și Emil Giurgiuca.

Surse:

https://www.poezie.ro/index.php/author/0035003/type/poetry/Poezie

https://jurnalul.ro/cultura/dan-botta-lucian-blaga-poet-eseist-947821.html

https://agerpres.ro/documentare/2023/01/11/o-personalitate-pe-zi-dan-botta-poet-eseist-si-dramaturg--1042242

https://www.art-emis.ro/personalitati/dan-botta-chipul-valah-al-frumusetii-carpatine

https://ziarullumina.ro/amp/dan-botta-poetul-eleat-75547.html