-- ️SFÂNTUL APOSTOL , ÎNTÂIUL MUCENIC ȘI ARHIDIACON ȘTEFAN --
Viața și martiriul Sf. Ștefan ne vorbesc la modul cel mai clar ce înseamnă viața întru Hristos : ,, M-am răstignit împreună cu Hristos ; şi nu eu mai trăiesc , ci Hristos trăieşte în mine " (Gal. 2, 20).
Întreaga misiune a Sfântului Ştefan a fost caracterizată de o coordonată principală : demonstrarea faptului că Mântuitorul Iisus Hristos este Mesia Cel prezis de prooroci .
Pentru a-l aduce în faţa completului de judecată reprezentat de Sinedriu ( Tribunalul evreiesc ) , Ştefan a fost învinuit de blasfemie împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu .
Au fost aduşi martori mincinoşi , antrenați din umbră de cărturari și farisei , care să spună că l-au auzit hulind împotriva templului şi a Legii lui Dumnezeu . Înainte de a vorbi în Sinedriu , toţi acuzatorii săi au parte de un lucru neobişnuit : faţa arhidiaconului strălucea asemenea unui înger , vestind fără cuvinte lumina adevăratei credinţe purtate în sufletul său . Era lumina harului dumnezeiesc și îndumnezeitor .
Având posibilitatea de a-şi apăra dreapta credinţă , Sfântul Ştefan îşi începe cuvântarea printr-un aspru rechizitoriu asupra celor de faţă , străbătut de firul roşu al Întrupării Domnului - făgăduită încă de la greşeala primilor oameni şi amintită sistematic în istoria poporului evreiesc prin patriarhii : Avraam , Isaac , Iacov şi ceilalţi .
Ajungând la Moise , şi nu întâmplător , deoarece era acuzat că ar fi încălcat legea acestuia , arhidiaconul Ştefan , ca oarecând marele profet Ilie Tesviteanul , aprins de râvnă dumnezeiască demască ipocrizia şi răutatea celor de faţă cât şi a înaintaşilor lor , prin aceea că nu au fost în stare să recunoască indiciile oferite de profeţii ce pregăteau calea venirii Domnului .
Fierbând de mânie , cei din Sinedriu erau jigniţi profund în orgoliul şi practicile strict formale practicate . Nefiind parcă de ajuns cuvintele ce le-au răscolit sufletele , Ştefan , cuprins de puterea Duhului Sfânt , prin curajul mărturisirii sale , are parte de o teofanie ,
drept care , proclamă solemn vederea slavei lui Dumnezeu :
„ Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului ( Iisus ) stând de-a dreapta lui Dumnezeu ”.
Rostirea acestor cuvinte va constitui condamnarea la moarte prin lapidare , moment aşteptat îndelung de cei de faţă . Scos afară din Sinedriu , târât şi bătut până în valea lui Iosafat , aflată între muntele Eleon şi Ierusalim , avalanşa de pietre provocată de mulţimea potrivnicilor prezenţi , printre care şi Saul , cel ce va deveni prin pronie cerească marele Apostol Pavel , nu îl împiedică însă pe Ştefan , aflat în faţa morţii , să rostească aceleaşi cuvinte ale Mântuitorului :
„ Doamne , primeşte duhul meu ”
şi „ Părinte , iartă-le lor că nu ştiu ce fac ”.
Dragostea atotcuprinzătoare şi atotbiruitoare , după pilda Domnului ,
l-a făcut să roage astfel.
Să remarcăm faptul că , dacă la începutul lumii , Cain este primul ucigaș de frate ( omorându-l din invidie pe bineplăcutul lui Dumnezeu Abel ) , la începutul lumii creștine , urmașul lui Hristos , Ștefan , moare ucis tot din invidie și ură de dușmanii lui Hristos .
La aflarea moaștelor Sfântului Întâi Mucenic a avut loc un cutremur mare , iar moaștele au umplut de mireasmă pe cei care se aflau în acel loc și auzeau glasurile îngerești spunând : „ Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace , între oameni bunăvoire ”.
Iată încă o legătură între Nașterea Domnului și pomenirea Sfântului Întâi Mucenic și Arhidiacon Ștefan.
Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ştefan , peste 400.000 de români îşi serbează ocrotitorul , al cărui nume înseamnă „ încununat de Dumnezeu ”.
Părtași acestei încununari să fie toți cei ce-i poartă numele și îl cinstesc după cum se cuvine pe Întâiul Mucenic Ștefan !
La mulți ani !

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu