Moroaica sau vrajitoare?
Tanti Verginica cred că vorbea cu pisica:
Vorbesc zilele astea cu o prietenă și îmi zice:
– M-am cam certat cu al meu și am zis să merg la Coana Verginica să îmi dea în cărți... Ajung la ea, ușa de la bucătărie (locul unde dă în cărți și citește în cafea – am fost și eu în acea cameră) era deschisă. Eu, ca să nu mă vadă bunicii – că stau chiar peste drum și nu sunt de acord cu vizitatul ei –, am intrat repede să nu mă vadă. Nu mi-e mie de ei, dar nu vreau să se supere.
Din bucătărie, o ușă dă spre o altă cameră. Acea ușă era închisă. Am auzit-o vorbind. Habar n-am de ce n-am zis nimic, dar după ce am auzit ce-am auzit, mi-a înghețat sângele în vine. Am auzit pe cineva zicând: „Taci, că ne ascultă...”
Imediat după, am auzit-o pe Coana Verginica zicând:
– Ce faci, fă, Auro? (așa o cheamă pe mama și așa mă numește și pe mine) Ai venit la mă-ta mare?!
Era cu mâța în brațe. Când a deschis ușa, s-a aplecat să-i dea drumul. Mă-sa dracu' de pisică s-a pus lângă prag și a mieunat de vreo câteva ori. Și ori mi s-a părut mie, ori chiar se uita tare dubios la mine... Tanti Verginica n-a lăsat-o și i-a zis:
– Haide, haide, fugi! Nu vezi că am treabă?!
Eu deja eram zbârlită toată și i-am zis că am trecut doar să văd ce face. Am uitat de al meu de tot. Nu știam cum să plec mai repede... Până la urmă am stat la o cafea. Mi-a bolborosit ea ceva și am zbughit-o imediat.
Acu’... cu cine vorbea, ea știe. Bărba-su’ e mort, ea stă singură, telefonul nu-l avea în mână. Eu cred că doar pisica i-a vorbit... Povestea aș vrea să fie sub anonimat. Mi-a spus-o mie, că suntem prietene, dar nu vrea să se audă, pentru că acum îi e cam frică de babă...
Nu pot spune dacă a vorbit cu altcineva sau cu pisica, dar sincer, când am auzit, și mie mi s-a ridicat părul. O știu pe Coana Verginica și eu, am fost la ea de câteva ori, dar mi s-a părut doar o băbuță de la țară. Că vreau sau nu să accept, e tare „talentată” la citit în cărți...
Ea susține că altceva nu face. Însă am auzit voci spunând că fură lapte, că noaptea, dacă te plimbi pe Podișor (așa se numește strada unde stă), nu se poate să nu-ți iasă în cale. La fel, o altă femeie – vecină de-a ei – zice că fi-su’ a văzut-o odată trecând repede șanțul în patru labe și, sărind gardul, a ajuns în curte... Am crezut că-s baliverne, dar cine știe...
Sursa: s-a pastrat anonim, Prahova, culeasa in iulie 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu