$$$

 🔤Dicționar de mitologie românească 

📜 Cuvântul uitat – Duminica vorbelor cu duh de apă

🐚 Cuvântul: lostriță (s.f.)

🔎 Etimologie & proveniență:

Cuvânt vechi, de sorginte slavonă (lostrica), păstrat în 

mod tradițional în folclorul românesc. E o ființă de vis, de ape repezi și de taină.

Lostrița e în mitologia noastră o ființă supranaturală feminină, asemănătoare cu „știma”, dar mai jucăușă, mai capricioasă și mai greu de prins în povești.

🌊 Ce era lostrița?

🔹Spirit al apelor de munte: izvoare, pâraie, cascade.

🔹Poate lua forma unei fete frumoase, a unei pisici acvatice sau chiar a unui mic pește strălucitor.

🔹Apărea sau dispărea după bunul plac, păstrând 

un aer de mister și umor.

🔹În unele legende, ajuta oamenii curajoși sau îi pedepsea pe cei lacomi sau mincinoși.

🪞 Exemple din legendele vechi:

„Ai văzut cum s-a zbătut apa? E semn că lostrița trece pe-aici.”

„Cine fură din izvor, pierdut va fi, că lostrița îl prinde și-l duce departe.”

✨ Reflecția duminicală:

Lostrița ne amintește că natura e plină de haz și înțelepciune ascunsă.

Când râul murmura sau izvorul dansează, poate e

doar lostrița care ne face cu ochiul.

💬 Versiune poetică:

„Apa cântă-n sclipiri, lostrița se ascunde,

dar lasă un parfum de zâmbet în piatră.”

🌫️ Lostrița

Lostrița e ca fata aceea mlădie și tainică, care se strecoară printre ape și umblă cu pași nevăzuți. 

Ochii ei pătrund până la gândurile ascunse, iar prezența ei nu e nici bună, nici rea, ci purtătoare de taină. 

Cine o întâlnește simte că apele nu mint, pietrele nu uită și că unele adevăruri nu se spun cu voce tare.

Recomandare 

Citește "Lostrița" de Vasile Voiculescu și vei înțelege. 

#mirelachindea