Desculț prin țărână
Provin dintr-o generație pentru care încălțămintea de vară nu prea a existat. Picioarele pe timpul verii nu erau nici pe departe intacte, pentru că sigur găseai o țeapă care să îți pătrundă prin piele și apoi trebuia să o scoți cu vârful unui ac înnegrit (flambat la brichetă) sau jucai fotbal desculț și inevitabil te juleai cumva, iar lista activităților „nocive” pentru picioarele desculțe poate continua.
Atunci când călcai desculț, percepeai textura acelui mediu, cu alte cuvinte te conectai cu el. Nu pot uita niciodată textura noroiului care îți ieșea printre degetele picioarelor sau țărâna fierbinte din iulie-august, care se transforma în pulbere și devenea extrem de instabilă când călcai. Rănile se vindecau rapid aplicând tot țărână peste ele.
Recent mă plimbam pe plajă și am observat copii care nu acceptau faptul că pot merge desculți sau dacă o făceau, aveau atitudinea unui acrobat care face echilibristică pe sârmă. Hiperprotecția acordată copiilor nu e nimic altceva decât un bumerang care se va întoarce împotriva lor peste ceva timp. Ne place sau nu, trebuie să întelegem că omul a fost „proiectat” să meargă desculț pe pământ, să stea în preajma animalelor și să mănânce făra a-și da în prealabil cu dezinfectant pe mâini.
Le încurajez pe fiicele mele să se dezvolte autentic, să se murdărească și să se joace cu animalele.
Lăsați copiii să experimenteze, chiar dacă pe moment pentru anumite „incidente” vor avea puțin de suferit fizic, iar vouă vi se rupe sufletul, trebuie să treacă prin acele experiențe, pentru că așa se pregătesc pentru viață. Protejându-i excesiv nu faceți nimic altceva decât să îi trimiteți la o luptă de arcuri cu săgeți, cu o tolbă goală.
#familydynamics #emotionalintelligence #VacantaLaTara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu