Cum au apărut romii pe Pământ?
Timp de secole, întrebarea privind adevărata patrie a acestui popor a rămas fără un răspuns limpede, căci strămoșii lor nu au lăsat în urmă mărturii scrise.
Astfel au înflorit numeroase teorii despre originile romilor: după unele ipoteze, îndeosebi răspândite în Europa, ei ar fi descendenți ai egiptenilor; după altele, proveneau din legendara Atlantidă.
Câteva repere din istoria neamului rom
Încă de la primele lor apariții, viața ultimilor nomazi ai Europei i-a tulburat pe occidentali, iar Biserica i-a stigmatizat. Și totuși, romii sunt un popor deosebit de fascinant, iar iată câteva fapte esențiale despre ei.
Indienii rătăcitori
Cu mai bine de o mie de ani în urmă, o obște de nomazi a pornit din nordul Indiei, odată cu renașterea unei porțiuni din Marele Drum al Mătăsii. Printre aceștia se aflau triburile rroma și sinti.
În 1783, istoricul și geograful german Heinrich Grellmann a formulat ipoteza că patria lor străveche ar fi India. În secolul XXI, cercetători ai Universității din Rotterdam, analizând genomul romilor, au confirmat această teorie. Astfel, astăzi se poate spune cu destulă certitudine că originile lor se află în nord-vestul Indiei.
De ce sunt priviți cu suspiciune?
Romii, ajunși în Europa, și-au păstrat felul de viață nomad. Trăiau în tabere, nu lucrau pentru marii proprietari și respectau legile strămoșești.
Meseriile lor erau adaptate peregrinării: păstoreau și vindeau vite, erau muzicanți și fierari umblători. Femeile și copiii ghiceau, vindeau ierburi și mirodenii sau cereau milostenie. Într-o Europă medievală asuprită de Biserică și de flăcările Inchiziției, romii au devenit ținta unor mituri și prejudecăți legate de magie și descântece.
Secole de prigonire
De-a lungul a o mie de ani, romii au fost persecutați necontenit. Copiii le erau răpiți și crescuți în familii de albi, au fost siliți să devină țărani, li s-a încercat convertirea forțată. Când toate acestea eșuau, urma represiunea.
În 1725, regele Prusiei, Frederic Wilhelm I, a poruncit uciderea tuturor romilor de peste 18 ani. În secolul al XIX-lea, în unele regiuni ale Europei de Vest se organizau adevărate „vânători de țigani”.
Limba
Limba rromani face parte din marea familie a idiomurilor indiene și, datorită peregrinărilor nesfârșite, s-a împărțit în aproape 80 de dialecte.
Familia – sanctuarul lor
Secolele de ură și marginalizare i-au obligat pe romi să-și întărească legăturile de sânge. Nicio altă comunitate europeană nu respectă într-atât valorile familiei. Ei nu au încredere decât în cei apropiați, în tabără și în autoritatea baronului. Ascultă de tați și pun legile neamului mai presus de legile statului. Doar astfel, prin unitatea familiei, au reușit să supraviețuiască.
O cultură unică și vie
Cultura lor este nu doar bogată, ci și inedită, conținând fragmente din tradițiile popoarelor printre care au trăit. În basmele lor regăsim vrăjitori și strigoi asemănători celor din mitologia indiană, dar și spiriduși ori duhuri familiare din folclorul european.
Romii au avut o influență profundă asupra muzicii europene. În Andaluzia, din întâlnirea spiritului lor muzical cu cel iberic, s-a născut flamenconul — astăzi parte a patrimoniului imaterial UNESCO. În secolul al XIX-lea, pasiunea lui Franz Liszt pentru folclorul rrom a dat naștere celebrelor „Rapsodii ungare”, iar la sfârșitul secolului XX, în Franța, familia Reyes a întemeiat faimoasa trupă Gipsy Kings.
Astăzi, fie că trăiesc în Franța, Statele Unite sau România, romii păstrează aceeași credință: familia și tradiția sunt cele mai de preț.
O veche legendă rromă spune că Dumnezeu, fermecat de bucuria lor de a trăi și de harurile cu care i-a înzestrat, nu le-a hărăzit o singură țară, ci întreaga lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu