Mulțumim
Loredana Hăisan
Când voi pleca de pe pământ
“Îmi va fi dor să simt nisipul,
Să calc prin iarba dimineții,
Să gust din vântul de amiază,
Să-ngenunchez la pragul vieții,
Să simt lumina cum se-așterne
Pe fruntea mea ca o povață,
Să mai privesc odată cerul,
Cu stele-n ochi și pace-n față.
Să simt miros de flori de câmp,
Să țin în palmă clipa vie,
Și să tresar, copil desculț,
La cântecul din ciocârlie.
Când voi pleca de pe pământ,
Aș vrea să las, în urma mea,
Un vers, o umbră, un cuvânt —
Să știe vântul cine-am fost…”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu