***

 Îl vreau din nou pe Eminescu

Îl vreau din nou pe Eminescu,

Pe zeul nostru din Olimp,

Pe lângă plopii fără soţ,

Să-l port cu mine înc-un timp.

Îl vreau din nou pe Eminescu,

Cu el în suflet să mă plimb,

Luceferii să-i ţină calea

Să-i lumineze cu-al său nimb.

Îl vreau din nou pe Eminescu

Şi peste noapte să mă nasc,

Să fiu şi vântul, valul, versul,

“Scrisoarea” lui de la Damasc.

Ce sunt eu fără Eminescu?

Codru bătrân şi veştejit;

Pierdut-am frunza, chiar şi sensul,

Iar sufletul mi-i scorojit.

Mi-atât de dor de Eminescu

Că-n fiecare noapte plâng,

I-aud în visul meu şi mersul,

Apoi în braţe vreau să-l strâng .

versuri: Ioan Grigoraș