Am descoperit internetul prin 2005. Poate chiar mai devreme, dar din 2005 am instalat internetul la mine acasă. Nu mă dădeau banii afară din casă pentru cumpărături sau, în general, pentru cheltuieli mari. Eram angajată doar de câțiva ani și salariul îmi era încă mic. Venitul întregii familii era încă mic. Și nu prea aveam posibilități mari de suplimentare a venitului.
Sincer vorbind, nici nu credeam că m-aș fi descurcat vreodată onorabil în informatică, calculatoare, gadgeturi de orice fel. Neam de neamul meu nu le avea cu tehnica în mod special. Dar...
În 2005 s-a schimbat ceva: mi se cerea în mod expres informare și documentare profesionala. În fond nu era ceva nou. Natura profesiei îmi cerea dintotdeauna studiu. Numai că acum totul se contoriza în ore de studiu: minim 200 de ore în 5 ani, adică în medie 40 de ore pe an. Fără limită superioară mai mare decât cea dată de o minimă doză de bun simț. Și în 2005 mi se cereau cele 200 de ore pe loc. Așa că m-am pus pe treabă. Am mers la simpozioane, cursuri în format fizic, am pus la bătaie toate abonamentele făcute la publicații de specialitate. Nici nu ajunsesem la jumătatea a ceea ce aveam de făcut și mi-am dat seama că era un efort cam mare. Nu numai efort fizic și de timp ci și financiar. Până când la un moment dat am citit o notiță într-un colț de revistă despre posibilitatea de a face cursuri on-line. Gratuit și relativ comod. Am făcut rost de bani și am luat un calculator: un desktop relativ mare și greoi, dar destul de performant la timpul respectiv. După două zile era instalat și conectat la internet. Și m-am pus pe treabă,rezolvând problema în mod onorabil, comod și elegant.
De atunci au trecut ani. Mulți ani... Și cu timpul am descoperit ce îmi putea oferi mediul online.
Am început prin a descoperi rețelele de socializare. Simple pe vremea aceea, dar mergeau... Apoi primele forme de bloguri, site-uri de muzică...
Curând am descoperit magazinele online. Inițial librării. Avantajul era că puteam cumpăra cărți care ajungeau mai greu în librăriile fizice ale unui oraș mic de provincie. Mă refer la cărțile de strictă specialitate sau/și cărțile ceva mai scumpe care erau aduse mai rar de librari pentru că exista riscul să nu fie cumpărători pentru ele.
Curând m-a captat shopping-ul on-line. Era evident mult mai comod și în plus găseam mai repede și mai simplu produsele de care aș fi avut nevoie la un moment dat.
De vreo doi ani însă am mai descoperit ceva: CashClub. O platforma de cumpărături cu reducere de tip cashback. Era ca și cum aș fi cumpărat dintr-un hipermarket având card de fidelitate. Oarecum... Practic fiecare magazin online de pe platformă restituie câteva procente din banii cheltuiți pe comenzi. Nu mult, dar se adună. Oricum din unele dintre magazinele online de pe platformă cumpăram și înainte, dar acum găseam mai ușor produsele aflate la reducere, puteam compara prețurile la diferite produse, mă puteam folosi de cupoane de reducere. Și îmi recuperam și sume de bani din comisioane. În timp, economiile se simt.
Este un sistem destul de bun,cel puțin deocamdată. Așa că l-am recomandat și prietenilor. Timid, dar sigur... Asta în timp ce prefer să cumpăr din magazinele de pe platformă ori de câte ori se poate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu