$$$

 Nicolae Filimon s-a născut pe 6 septembrie 1819, în București, și a fost un scriitor, publicist, memorialist, primul critic muzical profesionist român, cronicar teatral și folclorist, cunoscut în special pentru crearea personajului Dinu Păturică, eroul primului roman realist românesc, „Ciocoii vechi și noi” (1863), o frescă a societății românești de la începutul secolului al XIX-lea.

Născut în familia preotului Mihai Filimon, a fost instruit la școala catehetică din curtea Bisericii Enei și a fost educat într-un mediu religios, cu legături în mediul clerical bucureștean. În copilărie a fost cântăreț la biserică, iar după ce, la vârsta de 10 ani, tatăl său a murit de holeră, a studiat muzica sub îndrumarea fiilor logofătului Scarlat Bărcănescu.

Autodidact, și-a desăvârșit cunoștințele în domeniul teatrului și al muzicii, devenind unul dintre primii cronicari muzicali și teatrali. Începând cu 1831, a devenit corist în trupa Hanrietei Karl și flautist la teatrul lui Papanicola, iar din 1852, a devenit epitrop al Bisericii Enei, funcție pe care o va deține pentru tot restul vieții, și conțopist la Departamentul Credinței. 

În 1857, Nicolae Filimon a debutat în publicistică, la ziarul „Naționalul”, cu cronici muzicale și teatrale, devenind astfel primul critic muzical român. Din calitatea de cronicar dramatic și muzical, a colaborat cu mai multe publicații, precum revistele „Buciumul” și „Independența”, iar printre cele mai notabile cronici se numără cele despre spectacole de operă italiană și teatru bucureștean, unde critica sa era constructivă și avea scopul de a îndrepta și de a forma gustul publicului.

„Ciocoii vechi și noi”, cu subtitlul „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”, a apărut în premieră în paginile publicației „Revista Română” a lui A. I. Odobescu, sub formă de foileton între 1862 - 1863 și sub formă de volum în 1863. Este considerat primul roman realist important al literaturii române, evenimentele narate petrecându-se între anii 1814 și 1825, la București, în timpul fanariotului Caragea Vodă, și urmărește ascensiunea socială prin mijloace necinstite a lui Dinu Păturică, și este o critică dură și satirică la adresa clasei sociale a ciocoilor și a moravurilor epocii fanariote. Frescă vie a corupției, ipocriziei și imoralității, romanul a atras atenția asupra realităților sociale și politice, devenind o operă paradigmă în literatura română, interpretată ca un apel moralizator împotriva abuzurilor clasei de sus.

Nicolae Filimon a mai publicat nuvelele „Mateo Cipriani”, „Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala”, „O baroneasă de poronceală”, „Ascanio și Eleonora” și basmele românești „Roman Năzdrăvan”, „Omul de piatră” și „Omul de flori cu barba de mătasă sau povestea lui Făt-Frumos”.

A fost și un pasionat călător, scriind jurnale despre excursiile sale pe Dunăre și în Europa de Vest, dar și autorul unor lucrări despre folclor, precum „Jocul bănățean”, „Literatură poporană. Omul de piatră” și „Lăutarii și compozițiunile lor”.

Pionier al realismului, prin activitatea sa publicistică a îmbogățit presa culturală românească și a oferit modelul observatorului-critic care leagă practica jurnalistică de preocuparea literară, iar prin criticile muzicale și jurnalele sale a contribuit la recunoașterea artei și culturii în acea vreme.

Nicolae Filimon s-a stins din viață la 19 martie 1865, la doar 45 de ani, din cauza tuberculozei.

 #romani #educatie #istorieromaneasca #aboutpeople #Istorie #evenimentulcultural #cultura #evenimente #citate #evenimentul #romania #CulturaGeneral #evenimentulistoric #culturagenerala #scriitori #eveniment #AziInIstorie #istorie #cultural #personalitati #istoriaromanilor