***

 

Domnița Florica, fiica lui Mihai Viteazul

În șirul domnițelor de pe vremuri este mai puțin cunoscută astăzi Domnița Florica,  fiica Doamnei Stanca și a lui  Mihai Viteazul. Frumusețea, blândețea, farmecul și dulceața graiului ei erau, scrie Ștefan Nicolaescu în 1912, podoabe moștenite de la mama ei, Doamna Stanca, iar statura măreață, mersul mândru și energia caracterului proveneau de la tatăl ei.

Vestea frumuseții tinerei mersese departe peste hotare. La Viena și la Praga Florica a atras privirile și a răpit inima mândrului împărat al Sfântului Imperiu Roman. Entuziasmat, Rudolf i-a cerut mâna domniței și legătura fericită s-ar fi și încheiat atunci, dacă intrigile ungurești n-ar fi venit să curme înfăptuirea acestei nunți împărătești.

Frumosa Florica a luat în căsătorie pe Preda Postelnicul, fiul lui Papa, logofătul de la Greci, nepotul lui Mitrea vornicul. Socrul ei, Papa, era boier de viță și de mare vază la vremea aceea, a adus mari servicii țării ca diplomat și a fost tratat cu mult respect de toți domnii care s-au succedat la tronul Țării Românești. Bărbatul a murit la 23 octombrie 1632 pe câmpul de onoare ca un adevărat viteaz.

Fiul său, Preda, i-a asemănat în toate și în podoaba sufletului, ca și la faptele vitejești, așadar Domnița Florica putea fi mândră cu un atare soț, bun român și bun oștean al țării.

Despre această căsnicie vorbește un document al lui Gavriil Moghilă Voievod din 13 iulie 1619, dat cu prilejul unei întăriri de stăpânire ce a făcut-o voievodul Domniței Florica și soțului ei, Preda, peste satul Crăișanii din județul Mehedinți.

Acest sat fusese cumpărat de Mihai Viteazul – ne spune cartea – încă de când era în rangul de boier: “Și dete răposatul Mihail Voevod drept bani ai lui, câștigați din dreapta slujba lui din boieria sa. Iar la urmă, când a măritat dumnealui pe fiica domniei-sale, jupânița Florica, cu cinstitul dregător al domniei sale jupân Preda, marele sluger, și au fost amândoi ei

atunci tineri copii, atunci le-a dat zestre și acest mai sus numit sat Crăișanii, la fiica domniei sale, jupâniții Floricăi. Și apoi tot așa a ținut jupân Preda marele sluger și jupânița lui, Florica, acest sat Crăișanii cu bună pace, până când ea a fugit cu tatăl său, răposatul Mihail Voevod, în Țara Nemțească, până i s-a întâmplat moarte răposatului Mihail Voevod în Țara Ungurească”. Această mărturie aduce o nouă perspectivă asupra evenimentelor, înlăturând ipoteza conform căreia Domnița Florica ar fi fost ostatică împreună cu mama ei, Doamna Stanca, și cu fratele ei, Nicolaae Petrașcu Voevod, în Țara Făgărașului, la Gilău.

Conform acestei mărturii, aflăm că Domnița și-a însoțit tatăl la Curtea împărătească de la Praga. După moartea lui Mihai, Doamna Stanca, Domnița Florica și tânărul Nicole Petrașcu au vizitat-o la Cozia pe Doamna Tudora, legendara mamă a lui Mihai Viteazul, ce se călugărise sub numele Monahia Teofana, cu puțin timp înainte de mortea sa.

La scurt timp a murit de ciumă și Doamna Stanca, iar despre fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Petrașcu Vodă, se știe că s-a căsătorit cu Ancuța, fiica lui Radu Vodă Șerban Basarab, avându-i ca urmași pe Ilinca, născută la Suceava la 10 ianuarie 1625, pe Ancuța și doi băieți, Gavrilaș și Mihail.

Domnița Florica a avut o viață fericită cu Preda și a avut, la rândul ei, trei copii: pe Buica, pe Ilina și pe Mihaiu. Nu se știe cu cine s-a căsătorit Buica, dar despre Ilina este cunoscut că a avut nu mai puțin de trei soți: pe Pană Părdescu, mort în 1678, pe Petru clucerul, fiul lui Aslan vornicul, mort în 1645, și pe Pană Cămărașul de la Căpreni.

Sursa:

Șt. Nicolaescu, Portrete istorice: Domnița Florica, Institutul de Arte Grafice Speranța, 1912