marți, 20 octombrie 2020

Secrete pentru îngrijirea hainelor și a încălțămintei

 

 Nu pot uita o imagine din copilărie pe care atunci nu o pricepeam, dar căreia abia acum îi găsesc logica. Iată despre ce este vorba.
Suntem o familie de oameni minioni. Mici de statură, mai ales în familia din partea mamei mele si, in mod special, femeile. Si cum statura mică nu a fost de ajuns, a mai fost o problemă, de data aceasta chiar problemă cu adevărat: am trăit cu toatele „pe picior mic”, adică am purtat încălțăminte de măsură destul de mică, chiar foarte mică. In cel mai bun caz, eram la limita inferioară a măsurilor pentru încălțăminte de damă. Spun „în cel mai bun caz” pentru că s-a întâmplat ca sora mamei mele să aibă piciorul atât de mic încât nu găsea cu nici un chip încălțăminte pe măsură în magazine, așa că își făcea încâlțăminte de comandă. Asta în cazul fericit în care la atelierul respectiv avea calapod atât de mic încât să-și permită să lucreze încălțăminte de asemenea dimensiuni.
Era de la sine înțeles că era lucru mare dacă reușea să aibă 2-3 perechi de încălțăminte nouă la un moment dat. Umblătură multă: caută întâi meșterul care să lucreze încălțăminte pe măsură, umblă de câteva ori la atelier pentru probă... Cu atât mai complicat dacă atelierul era în alt oraș... Plus că prețul, logic vorbind, putea fi mai mare decât la produsele de serie... Așa că biata femeie avea grijă de încălțăminte mai ceva ca de ochii din cap. Nu numai că le păstra în cutii așezate cu grijă să nu se deformeze, ori cu șanuri montate, ori umplute cu grijă cu hârtie mototolită, tocmai ca să le mențină forma... Nu numai că le dădea cu crema potrivită și le repara de îndată ce era cazul... Culmea îngrijirii era că ungea bine fața de piele cu lapte de corp „Doina”, produs cosmetic marca Farmec, până ce lichidul fin și parfumat pătrundea bine în piele. Explicația? Produsul cosmetic menținea pielea suficient de fină, de hidratată și de „hrănită” încăt să nu crape prematur. În plus, purta pantofi cu toc, și încă toc destul de subțire. Și atât de multă grijă avea de toc, să nu carecumva să se strice, încât călca mai mult și mai apăsat pe vârfuri decât pe tocuri tocmai pentru a nu se roade flecurile. Și încă nu erau pantofi de firmă de lux, gen Karl Lagerfeld, sau orice asemenea marcă, că măsurile de protecție puteau fi cu mult mai drastice.
Nu știu dacă acum aș avea aceeași grijă de propria încălțăminte sau îmbrăcăminte tocmai pentru a nu se degrada. Probabil că da; trucuri se pot găsi și folosi oricum și oricând, mai ales dacă este vorba de produse de calitate.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 15 FAPTE PE CARE NU ȘTIAI DESPRE LEONARDO DA VINCI... 1. Avea darul scrisului în oglindă, un mod de a scrie în care toate literele sunt inv...