Dupa cum ati vazut mai devreme, exista toate notele si un clasament. Deocamdata provizoriu. Ma puteti vedea undeva pe locul 67. Tot e bine, m-am mentinut pe o pozitie similara cu cea de anul trecut. Din pacate, se pare ca deocamdata nu pot urca mai sus. Se prea poate ca cu blogul respectiv nu se poate mai mult; conteaza si aspectul general al blogului. De gustibus... Probabil conteaza si faptul ca articolele trebuie sa fie usor de citit.
O alta hiba a mea intr-ale bloggingului este si faptul ca nu reusesc, poate ca nici nu am rabdare, sa scriu articole foarte lungi; poate doar daca inserez in articole si materiale din alte surse, ca sa mai lungesc putin textul. Si asta se poate remedia prin exercitiu.
Ma gandeam sa fac un experiment la o eventuala editie a concursului de blogging: sa ma inscriu in concurs cu acest blog si nu cu blogul cu care am concurat pana acum. Asta ca sa vad daca schimbarea aspectului blogului are vreo influena in notarea articolelor. Desi, marturisesc, sunt articole care au totusi un punctaj destul de mare; doar 5-10 puncte mai lipsesc pana la valoarea notei maxime.
Probabil ca articolele notate ma slab sunt tocmai acele articole cu o tema oarecum neplacuta mie, tocmai pentru ca nu e dintr-un domeniu in care sa ma pricep si care sa imi placa in mod deosebit; asa ca articolele au fost scrise, arecum, cu un nod in gat si cu oarece "frana"...
Sper sa fie mai bine data viitoare. Vom vedea... Macar am castigat experienta... Si... sincer... mi-as dori ca si viitorul concurs sa fie pe acelasi calapod ca si acesta.
miercuri, 26 aprilie 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
***
Sfasietoarea poveste a Iuliei Hasdeu, nascuta pe 14 noiembrie 1869 “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire”...
-
Invitație la lectură ... pentru elevii din clasele de gimnaziu 📚📖 Recomand o serie de lecturi, care sper să vă capteze atenția și să vă ...
-
Ca oameni suntem înzestrați cu dorința de întrajutorare și cu sentimentul de compasiune pentru semenii noștri aflați în nevoie. Ajutăm necon...
-
Dintotdeauna românul a vrut să aibă ceva a lui și numai a lui: pământul pe care să-l lucreze și din care să-și procure hrana, casă, animal...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu