$$$

 POVESTE DE CRĂCIUN 

( de Eliana Popa)

Este noaptea de Crăciun, stele mii se-aprind tiptil,

Prăbușit lângă o cruce plânge-un suflet de copil .

Are haina zdrențuită și în suflet multă jale 

De trei zile stă de veghe la mormântul maicii sale !

,, - Doamne, spune-mi ,unde-i mama ? Vreau să știu că este bine 

Îmi spunea cu ochii-n lacrimi că ea va veni la Tine !

Vreau s-o-ntreb de ce nu vine, să o văd...măcar în vis 

Vino, mamă ! Chiar și-o clipă să te văd...cum mi-ai promis !

Este înghețat mormântul, ți-o fi frig in cripta rece 

Am venit să te-ncălzesc până iarna asta trece !

Ți-am adus învelitoare, păturica cea de lână 

Să-ți mai dezmorțească, mamă, trupul tău ce stă-n țărână !

E Crăciunul ! Și sunt singur ! Mă gândesc că poate azi 

Te-oi vedea in chip de înger printre cetina de brazi

Poate-n noaptea asta sfântă când Hristos în lume vine 

Când în cer deschisă-i calea vei veni și tu la mine 

Acum ești departe , mamă, într-un loc acolo sus 

Nu-mi mai cânți colinda veche despre Pruncul Sfânt, Iisus!

Și mi-e tare dor de tine...arde doru-n piept ca jarul 

De-as avea, așa, putere să trec cerului hotarul,

Să te caut printre îngeri, printre florile din rai ,

Să m-ascund și eu în locul unde tu, măicuță, stai 

Și de m-o vedea Hristos, îi voi povesti de noi 

Și-am să-L rog plângând, măicuță, să te-aducă înapoi !

Și de n-o vrea să te lase să te-ntorci acas' cu mine 

Am sa fug la Maica Sfântă să se roage pentru tine

Să fim iarăși impreună în căsuța noastră mică,

Să nu zaci cu trupul, mama, într-o groapă singurică !

Doamne-n noaptea asta sfântă, odrăslește bucuria 

Că Te naști din nou în iesle din Măicuta Ta, Maria !

Îngerii coboară-n taină...cade pulbere de stea ,

Dă-mi o aripă de înger să zbor la măicuta mea !"

Cade pulbere de stele peste cripta înghețată

Un copil vegheat de îngeri trece prin a morții poartă

Către maica lui iubită ce-l așteaptă în lumină

S i-mpreună fi-vor veșnic în a cerului Gradină !

***

 Rugăciune pentru pace în lume:

Pentru pace în toată lumea şi pentru bunăstarea Sfintelor ale Lui Dumnezeu biserici, să ne rugăm.

Să fie pace și liniște-n ceruri, să fie pace în adâncuri și pe pământ, să fie pace și dragoste între noi, oamenii.

Doamne, Dumnezeul nostru, în fiecare zi ne tulbură crime şi războaie. Suntem martorii unor acte violente de neimaginat și a cruzimii duse la extrem.

Sufletele noastre sângerează și ne abat de la calea cea dreaptă. Avem nevoie de pace și de liniște ca să Te putem urma. Dar ochii noştri se îndreaptă spre Tine și sufletele noastre te caută în întunericul nopții.

Îndrăznim să sperăm acolo unde nu e nici o speranță, căci suntem ai Tăi și știm că dragostea Ta e mai tare decât moartea.

Ajută-ne Te rugăm Doamne, să găsim și să dăruim pace în jurul nostru.

La Tine venim, Doamne, și Ție ne rugăm să aduci mângâiere unei lumi în ruine, să vindeci rănile trupurilor frânte și să alini suferința sufletelor zdrobite.

Șterge lacrimile de durere şi adu lacrimile iertării în ochii prea seci ca să plângă.

Dă putere celor persecutați să-i ierte pe cei care-i persecută și arătă-le acestora din urmă calea iubirii, în care nu e nici teamă, nici judecată, nici teroare.

Arată-ne câtă pace sălășluiește în Tine și ajută-ne să oglindim iubirea Ta în toate gândurile, cuvintele şi faptele noastre.

Dă-ne putere să nu răsplătim răul cu rău, nici ura cu ură, ci să-i iubim pe duşmanii noştri şi să căutăm frumuseţea ascunsă în orice fiinţă umană.

Ajută-ne să depășim barierele ce ne despart și să înțelegem că suntem toți copiii Tăi. Fă să ne iubim unul pe altul în credinţă şi adevăr cu o iubire trainică și răscumpărătoare. Dă-ne no uă pace și lumină. Amin.

***

 Despartire in flori - Adrian Păunescu

La sărbătoarea florilor de măr,

Când drumul cere paşii să se-aştearnă,

Acum ne despărţim intr-adevăr

Precum ne promisesem astă iarnă.

La sărbătoarea focurilor mari,

Când toată lumea văruie de Paşte,

Din viaţa mea începi să şi dispari,

Fiinţa mea abia te mai cunoaşte.

La sărbătoarea soarelui deplin,

Când sângele-n bătrâni se poticneşte,

Iubindu-te îţi spun: ne despărţim

Şi să ne regăsim nu-i vreo nădejde.

Adio, deci, mai e ceva de zis,

Când cad din geam deodată doua glastre:

Se sinucide parcă un cais

La sărbătoarea despărţirii noastre.

Ne mai rămane floarea de gutui,

Că toate celelalte ne condamnă,

Doar ei mai poţi câte ceva să-i spui,

Să mi te amintească înspre toamnă.

Atâtea flori la despărţire-avem,

Atâtea flori ca-n bietele romanţe,

de parca hohoteste un blestem

Porunca lui civilelor instanţe.

Şi floarea de cireş de care-am spus

A-mbătrânit şi s-a zbârcit în fructe,

Încet, de parc-ar duce un obuz,

Un tren transportă flori pe apeducte.

Tu crezi ca despărţirea-i pentru ea,

Dar tu nu vezi ce flori - numai ruine -

Să nu te minţi, că nu-i deloc aşa,

Te părăsesc spre-a mă găsi pe mine.

La sărbătoarea florilor de soc,

Când lunca lumii gâlgâie sălbatic,

Ne despărţim plângând, la acest foc

Pe-a cărui vatră noi am fost jăratec.

De măr, de vişin, de gutui, de păr,

E floarea-n sărbători până departe,

Acum ne despărţim intr-adevăr

Cu-atâtea flori în jur ca la o moarte.

Ce-i zis e zis şi-n cântec îţi spuneam

Că va fi aceasta clipa-n care

De-atâtea flori pe fiecare ram

Ninsorile vor mirosi a floare.

Adio, deci, te văd, dar nu te văd,

Când florile de noapte-ncep să cearnă

Şi dacă despărţirea-i un prăpăd

Proiectul ei ţi l-am trimis din iarnă.

Pierduta mea, pe veci pierduta mea,

Acum când florile te ţin de mână, 

Asculta cântecul precum era

Ninsoarea noastră sfântă şi păgână.

***

 „Mama mea a avut multe probleme.

Nu dormea și se simțea tot timpul epuizată, era iritantă, ursuză și acră. Și era întotdeauna bolnavă, până când într-o zi, brusc, ea s-a schimbat.

Situația era aceeași, dar ea era diferită.

Într-o zi, tatăl meu i-a spus:

– Dragoste, caut de lucru de trei luni și nu am găsit nimic, mă duc la bere cu prietenii mei.

Mama mea a răspuns:

– E in regula.

Fratele meu a spus:

– Mamă, nu mă descurc cu toate disciplinele la universitate …

Mama mea a răspuns:

– Bine, o să recuperezi și, dacă nu reușești, repeți semestrul, dar plătești școlarizarea.

Sora mea i-a spus:

– Mamă, am stricat mașina.

Mama mea a răspuns:

– Nu-i nimic fata mea, du-o la atelier, găsește o modalitate de a plăti și în timp ce o repară, du-te la serviciu cu autobuzul sau cu metroul.

Nora i-a spus:

– Soacră, vin să petrec câteva luni cu tine.

Mama mea a răspuns:

– Bine, și se așează pe scaunul din sufragerie și cauta ceva în dulap. Toți privind la mama mea rămânem îngrijorați să vedem aceste reacții în ea.

Am bănuit că s-a dus la medic și o fi din cauza la vreo pastilă prescrisă.

Probabil că o fi supradoza.

Am propus apoi să facem o „intervenție” mamei mele pentru a o ține departe de orice posibilă dependență pe care o avea pentru niște medicamente anti-tantrum.

Dar care a fost surpriza, când ne-am adunat cu toții în jurul ei și mama ne-a explicat:

„Mi-a trebuit mult să-mi dau seama că fiecare este responsabil pentru viața lui, mi-au trebuit ani buni să descopăr că angoasa, mortificarea mea, depresia, furia, insomnia și stresul meu nu vă rezolvă problemele, ci le exacerbează. Am obosit din păcate, înainte să am un accident vascular cerebral și să mor, am înțeles că nu sunt responsabilă pentru acțiunile altora, dar sunt responsabilă pentru reacțiile pe care le exprim față de acestea.

Prin urmare, am ajuns la concluzia că datoria mea față de mine este să rămân calmă și să-i las pe fiecare să își trăiască viața și să rezolve ceea ce îi corespunde la fiecare „…

Nu trebuie să faci totul, nu trebuie să fii o super mamă, o super soție, o super gospodină, o super profesionistă, o super femeie …

Pentru că atunci când corpul tău îți revendică, puțini își vor aminti că ai încercat să fii totul.

Copiii cresc, soțul nu rămâne întotdeauna, locul de muncă te înlocuiește cu ușurință, casa se va murdări din nou, dar sănătatea ta emoțională, s-ar putea să nu ai o a doua șansă.”

________❤___

"O FEMEIE FERICITA!"   Autor: Gema Leticia Rodriguez

***

 La ce e bun Caragiale? 

- Să știi când ești ridicol.

La ce e bun Nichita? 

- Să știi cum e când ești genial. 

La ce e bun Bacovia? 

- Să știi c-au fost alții și mai triști ca tine.

La ce e bun Călinescu? 

- Să intelegi c-a fost o Românie normală 

  altădată. 

La ce e bun Boia?

- Să înțelegi că poate o istorie are nevoie și de

  un duș rece, nu doar de coroane și statui. 

La ce e bun Ionel Barbu? 

- Să te lămurești că există algoritmi și geometrie și în cuvinte, nu doar în cartea de mate.

La ce e bun Newton? 

- Să înțelegi că în Univers există legi pe care 

  nu le poate încălca nimeni. 

La ce e bun Darwin? 

- Să pricepi cine suntem și de unde venim.

La ce e bun Pitagora? 

- Să nu te prostească ăia care-ți vând prima casă. 

La ce e bun Arhimede? 

- Să înțelegi că și dintr-o baie și-o minte ascuțită poate ieși o idee care să rămână în istorie. 

La ce e bun Carnot? 

- Să descoperi că oricât ti-ar cere ăia pe BMW, înăuntrul motorului se întâmplă cam același lucru ca la LOGAN.

La ce e bun Einstein? 

Să  te lămurești că și dacă nu pricepi un lucru, asta nu înseamnă că l ucrul ăla nu există.... ;)

***

 “Când voi fi bătrân…” 

12 notiţe doar pentru mine.

Probabil, mă vor salva de unele erori…

Deci, dragul meu/draga mea, atunci când vei fi bătrân(ă):

1. Nu instrui niciodată pe nimeni. Chiar dacă știi că ai dreptate. Amintește-ţi cum te irită acum acest lucru. Și ai urmat oare sfatul celor mai în vârstă vreodată?

2. Nu încerca să ajuți, dacă nu ţi s-a cerut ajutorul. Nu încerca să-i protejezi pe cei apropiaţi de toate problemele lumii. Doar iubește-i!

3. Nu te plânge! De sănătate, vecini, guvernanți, fondul de pensii. Nu te transforma într-un bătrân ce stă pe banca din curte şi îi bârfește pe toți.

4. Nu aștepta recunoștință de la copii. Amintește-ţi: nu există copii nerecunoscători – există părinți proști care așteaptă recunoștință de la copii.

5. Nu spune expresii precum: “Eu la vârsta ta …”, “Ți-am dat cei mai buni ani …”, “Sunt mai în vârstă, aşa că știu mai bine …” – toate sunt insuportabile!

6. Dacă vei avea nepoți, nu insista să-ţi spună pe nume. Este prostesc.

7. Nu cheltui ultimii bani pe procedurile de întinerire. Este inutil. Mai bine să-i cheltuiești pentru călătorii.

8. Nu te uita în oglindă într-o cameră întunecată. Nu te lăuda. Și încearcă să arăți cât mai elegant posibil. Elegant, nu tineresc. Crede-mă, aşa va fi mai bine.

9. Ai grijă de partenerul/a tau/ta chiar dacă a devenit o bătrân/ă  neputincioas/a, zbârcit/ă şi morocănoas/ă. Nu uita că odată era tânăr/a, puternic/ă și vesel/ă. Probabil este unicul care îşi amintește de tine tânăr/ă, subțire şi frumos/asă, iar acum doar el/ea are nevoie de tine.

10. Nu încerca cu orice preţ să ții pasul cu timpul: să înțelegi noile tehnologii, să urmărești maniac știrile, să înveți ceva nou pentru a nu rămâne în urmă. E ridicol. Fă ceea ce-ți place. Cât se mai poate?! Iubeste fara măsură! 

11. Nu te învinui pentru nimic. Indiferent de viaţa ta şi a copiilor tăi – ai făcut tot ce ai putut.

12. În orice situație, păstrează-ţi demnitatea! Până la sfârșit! Fa-o, dragul meu/draga mea, este foarte important. Și nu uita: dacă eşti încă în viață, înseamnă că cineva are nevoi e de tine...

Sursa: internet

***

 ✍️ Mama și tata se uitau la televizor , când mama a spus: „Sunt obosita, e târziu, mă duc să mă culc”.

Înainte de a pleca, a înmuiat năutul, a scos carnea din congelator pentru cina a doua zi, a verificat dacă sunt suficiente cereale, a umplut borcanul de zahăr, a pus masa de mic dejun cu farfurii și linguri și a pregătit cafetiera.

A scos rufele umede din mașina de spălat și a cusut un nasture.

A adunat jucăriile împrăștiate, a pus telefonul la încărcat.

A udat plantele, a legat sacul de gunoi și a întins un prosop.

S-a dus în camera ei să-i scrie profesorului un bilet, a luat bani pentru excursia copilului și a luat o carte care fusese lăsată sub scaun.

Mama s-a spălat apoi pe față, și-a pus cremă și s-a spălat pe dinți.

Tata a strigat: „Nu te duceai la culcare?”

„Ma duc”, a răspuns ea.

A umplut vasul câinelui cu apă, a încuiat ușa și a stins lumina din hol.

S-a uitat la copii, a pus alarma, a pregătit hainele pentru ziua următoare și a rearanjat rapid suportul pentru pantofi.

A adaugat trei lucruri la lista de sarcini urgente.

A stins luminile și a luat un tricou și șosete de pe podea, așezându-le în coșul de rufe.

În acel moment, tata a oprit televizorul și a anunțat: „Mă duc să dorm”. Și a făcut-o, fără să se mai gândească.

Nimic extraordinar?

De ce femeile trăiesc mai mult?

Pentru că sunt făcute pentru călătorii lungi (și nu pot muri primii, au prea multe lucruri de făcut).

Acest mesaj este pentru femeile extraordinare care merită să fie apreciate și pentru acei bărbați suficient de înțelepți pentru a le aprecia.

Dar pina a mai fii apreci ate  .mai ar fii o poveste...😊😊😊